jurisprudenta

Postări

Pentru respectarea dreptului de acces la justiție, trebuie să se indice în concret mijlocul de realizare a dreptului respectiv, în cazul respingerii acțiunii în constatare ca inadmisibilă ( art.35 C.pr.civ, Decizie nr. 1314/2021 a ICCJ )

De la Adrian Bacioiu - septembrie 18, 2023

Cum s-a statuat în doctrină şi în jurisprudenţa constantă, pentru a nu se ajunge la o încălcare a dreptului de acces la justiţie, instanţa care respinge cererea în constatare pe motiv că partea poate să ceară realizarea dreptului va trebui să arate, în concret, care este mijlocul de realizare a dreptului respectiv. ( Extras Decizie nr. 1314/2021, Secţia I civilă a ICCJ pe www.scj.ro/1093/DetaliijurisprudentacustomQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=185559#highlight=## )

Recurs, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., art.35 teza a II-a din C. proc. civ., inadmisibilitate, neîndeplinirea unor obligații contractuale.

De la Adrian Bacioiu - septembrie 18, 2023

Acţiunea în constatare are un caracter subsidiar fată de acţiunea în realizare, în măsura în care debitorul, fără justificare, nu execută una sau mai multe obligaţii contractuale, creditorului îi sunt recunoscute o serie de acţiuni în realizarea dreptului său subiectiv (să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei în natură sau prin echivalent, să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului etc). Aşa fiind, faţă de modul în care recurenta-pârâtă a înţeles să îşi motiveze cererea în constatare, în mod corect instanţa de apel a apreciat că aceasta este inadmisibilă, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 35C. proc. Civ ( art. 35 teza a II-a din C. proc. civ ., circumscrisă art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ .,) ( Decizie nr. 1022/2021 din 15.04.2021, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Secţia a II-a civilă ) Nici critica privind greşita aplicare a prevederilor art. 35 teza a II-a din C. proc. civ ., cir

Decizia 81/2021 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile privind interpretarea şi aplicarea art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă

De la Adrian Bacioiu - februarie 28, 2022

În interpretarea şi aplicarea art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă, efectele suspendării obligatorii a executării silite se produc până la data soluţionării în primă instanţă a contestaţiei la executare, iar o cerere având acest obiect nu poate fi reiterată în calea de atac exercitată împotriva hotărârii instanţei de executare. Publicat în M.Of. 194

DECIZIA Nr.198 din 7 aprilie 2016 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.114 alin.(4) din Codul de procedură penală

De la Adrian Bacioiu - ianuarie 19, 2022

Procesul-verbal de constatare constituie act de sesizare a organelor de urmărire penală, iar nu mijloc de probă... Curtea Constituțională apreciază că procesul-verbal întocmit în condițiile prevăzute de art.61 din Codul de procedură penală poate constitui „mărturie în acuzare”, organele enumerate în cuprinsul normei căpătând calitatea de „martori” în sensul Convenției. ( art.61 C.pr.pen, art.198 alin 2 C.pr.pen., art.114 alin.(4) C.pr.pen.) Curtea constată că, potrivit art.61 alin.(1) din Codul de procedură penală, ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate: organele inspecțiilor de stat, ale altor organe de stat, precum și ale autorităților publice, instituțiilor publice sau ale altor persoane juridice de drept public, pentru infracțiunile care constituie încălcări ale dispozițiilor și obligațiilor a căror respectare o controlează, potrivit legii; organele de

Pentru pronunțarea unei unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, este necesar ca proprietarii bunurilor să aibă achitate toate obligaţiile de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află bunurilor. Art. 159 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art.1279 C.civ.

De la Adrian Bacioiu - ianuarie 12, 2022

În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 159 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în cazul unei acţiuni prin care se solicită constatarea valabilităţii unei promisiuni bilaterale de schimb care vizează bunuri supuse impozitării şi pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act autentic, este obligatoriu ca proprietarii bunurilor să prezinte certificat de atestare fiscală şi să aibă achitate toate obligaţiile de plată datorate bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale în a cărei rază se află înregistrat bunul ce se înstrăinează, indiferent dacă bunurile au valoare egală sau valori diferite. În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 159 alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, executarea unei promisiuni bilaterale de schimb, prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de înstrăinare apt pentru intabularea în cartea funciară, nu reprezintă

Reforma agrara.Împroprietarire, pe numele unui soț. Bun comun. Decretul-Lege 187/1945, art. 30 C.familiei din 1953.

De la Adrian Bacioiu - ianuarie 11, 2022

Atunci când împroprietărirea in baza reformei agrare din 1945 s-a făcut pe numele unuia din soți, lotul dobândit aparține întregii gospodarii țărănești fiind considerat bun comun al soților. ( Trib.pop Raion Botoșani, înch civ din 17 februarie 1885 în LP nr.5/1956 p.603.)

Uzucapiune. Calitate procesuala pasiva a U.A.T.

De la Adrian Bacioiu - ianuarie 10, 2022

Chemarea în judecată a Municipiului P______ s-a justificat, acesta având vocația de a contesta dreptul reclamantului sau de a invoca vreun drept de proprietate asupra imobilului, acțiunea în constatarea uzucapiunii fiind o acțiune în constatare provocatorie, în care pârâtul este chemat să își declare poziția față de pretențiile reclamantului. Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a proprietății, ca efect al posesiei utile, pe toată durata prescrisă de lege. Odată împlinit termenul uzucapiunii, proprietatea se dobândește automat, de la lege, cererea de chemare în judecată, prin care posesorul solicită să se constate aceasta, având doar efect declarativ, fiind o acțiune în constatare cu caracter interogativ sau provocator, prin care pârâtul este pus în situația de a-și manifesta poziția. Așadar, uzucapiunea conduce la dobândirea proprietății, prin exercitarea posesiei utile, iar nu prin transmiterea dreptului de proprietate de la un proprietar către altul, ca în cazul actelor ju

Verificare de scripte. Testament olograf. Art.179 C.pr.civ. din 1865.

De la Adrian Bacioiu - ianuarie 08, 2022

Pentru se stabili dacă semnătura de pe un testament olograf este a testatorului, instanța nu trebuie se mulțumească cu depoziții martori, este obligată să facă verificare de scripte . Trib. Supr., col. civ., dec. nr. 264 din 28 februarie 1955, publicata în Culegeri Decizii din 1955, p. 204.

Curtea urmează să admită excepția de neconstituționalitate și să constate că soluția legislativă cuprinsă în art.118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere și la neautoincriminare, este neconstituțională, fiind contrară dispozițiilor art.21 alin.(3), ale art.23 alin.(11) și ale art.24 alin.(1) din Legea fundamentală, precum și prevederilor art.6 par.1 și 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

De la Adrian Bacioiu - octombrie 27, 2020

În lipsa unei reglementări a dreptului martorului la tăcere și neautoincriminare, organele de cercetare penală nu sunt obligate să dea eficiență acestui drept în ceea ce îl privește pe suspectul de facto, care nu a dobândit încă calitatea de suspect de jure. Chiar dacă legea procesual penală permite audierea unui participant la săvârşirea infracţiunii, în calitate de martor, în cauza disjunsă, acesta nu poate fi un martor veritabil. Martorul veritabil este acela care nu a participat în niciun fel la săvârşirea infracţiunii. Participantul la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală are o strânsă legătură cu infracţiunea dedusă judecăţii, astfel încât, în cazul său, operează o prezumţie de parţialitate - similar părţilor şi subiecţilor procesuali principali. Curtea reține că, deși declaraţia în sine nu poate fi folosită împotriva martorului, în condițiile în care norma nu face vreo referire la efectele subsecvente acestei declarații, ea poate fi utilizată în vederea obţinerii al

Achitare .Conducerea unui autovehicul pe drum public, implica condiția ca acesta să fie amenajat și deschis circulatiei publice, art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, art. 3 din OG nr. 47/1997, art. 337 Cod penal.

De la Adrian Bacioiu - septembrie 22, 2020

Este irelevantă împrejurarea că terenul pe care se află respectivul drum aparține domeniului public al comunei, aceasta fiind doar o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a determina încadrarea acestuia în disp. art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, lipsind condiția ca acesta să fie special amenajat și deschis circulației publice. Nu constituie un drum public un drum vicinal denumită generic ulița , ce face legătura dintre drumul comunal ... cu mai multe proprietăți limitrofe, dacă acesta nu este deschis circulației rutiere, așa cum rezultă din relațiile comunicate de Primăria comunei.. . Potrivit art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, prin drum public se înțelege orice cale de comunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile. Criteriile de clasificare a drumurilor din punct de vedere al de

Neconstituționalitatea dispoziției din art. 155 alin. 1 C. pen., prin Decizia CCR nr. 297/2018, face ca întreruperea cursului prescripției răspunderii penale să nu mai poate avea loc în nicio situație.

De la Adrian Bacioiu - februarie 24, 2020

Decizia CCR nr. 297/2018 nu este una interpretativă, ci este o decizie simplă prin care se declară neconstituționalitatea prevederilor art. 155 alin. 1 C. pen. În prezent nu există reglementate cauze de întrerupere a termenului de prescripție a răspunderii penale, deoarece, prin Decizia nr. 297/2018, instanța de contencios constituțional a declarat neconstituționalitatea dispoziției din art. 155 alin. 1 C. pen., în care se regăsea sediul materiei cauzelor de întrerupere a termenului de prescripție. Întreruperea cursului prescripției răspunderii penale nu mai poate avea loc în nicio situație, singurul care poate schimba această situație este legiuitorul Prin sentința penală nr. 160 din data de 14.06.2018, pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Reșița, în baza art. 386 alin. 1 C.proc.pen. a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului P_________ M______ din infracțiunile de conducerea unui vehicul fără permis de conducere, prev. de art

Art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 ( art.336 alin 1 C.pen ) Achitare, alcoolemia a fost stabilită la un interval orar foarte mare , la o distanță de oră și douăzeci de minute de la momentul opririi în trafic.

De la Adrian Bacioiu - februarie 15, 2019

Î n ceea ce privește infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 mg/l alcool pur în sânge prevăzută de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 R , instanța apreciază că în cauză nu sunt întrunite toate elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv nu se poate stabili cu certitudine concentrația de alcool din sânge la momentul săvârșirii faptei. Astfel, în mod cert fapta a fost săvârșită la data de 16.10.2013, ora 20.15 – ora opririi în trafic a inculpatului, iar alcoolemia a fost stabilită la un interval orar foarte mare ,( de mai mult de 30 de min. de la testarea cu etilotestul și la o distanță de oră și douăzeci de minute de la momentul opririi în trafic ) , la ora 21,35 conform buletinului de analiză toxicologică nr.817/A12/547 din 22.10.2013 eliberat de SML Călărași, din analiza probelor de sânge reieșind că inculpatul a avut o îmbibație alcoolică de 0,90 g/l alcool pur în sânge la acel

Modificare suprafață, art.914 C civ. din 2009.

De la Adrian Bacioiu - august 14, 2017

Având în vedere că din probele administrate rezultă că suprafața imobilului în discuție este de 638 mp și nu de 472,12 mp, cum s-a consemnat în CF, fiind vorba de neconcordanța stării de fapt cu privire la un aspect tehnic al imobilului, respectiv suprafața acestuia, față de cuprinsul cărții funciare, instanța va admite cererea formulata. Reclamanul este titularul dreptului de proprietate asupra terenului situat in T_________, înscris în CF xxxxxx T_________ nr. top 3140/1/3 (nr. cad. 1657), aspect confirmat de extrasul CF de la fila 8. Expertiza extrajudiciară in specialitate topografie intocmita de executant S.C. Mar-Top Consult S.R.L. (f. 45-62), atesta faptul ca suprafața imobilului este mai mare decât aceea înscrisă în cartea funciară. Astfel, suprafata reala este de 638 mp, raportul de expertiză fiind avizat favorabil de OCPI care a recepționat documentația tehnică In drept, instanta retine ca dispozitiile art. 914 din C.civ., „proprietarul imobilului îns

Modificare CF vizează, deci, orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil, generată de o situație tabulară care nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală evidențiată prin măsurători autorizate, art.914 C.civ din 2009.

De la Adrian Bacioiu - august 14, 2017

Instanța apreciază că situația de fapt, este prevăzută în dispozițiile art. 914 din codul civil nou , conform căruia : „ proprietarul imobilului înscris în CF va putea cere oricând modificarea mențiunilor din CF privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia în condițiile legi „. Modificare CF vizează, deci, orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Instanța apreciază că între cuprinsul cărții funciare nr. xxxxxx J____ top unde la foaia A Partea I-a , la rubrica „suprafața în mp.” este trecută suprafața „2998 mp” , situație tabulară care nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală evidențiată prin măsurători autorizate (concluziile expertului fiind că , suprafața reală a parcelei este de 4742 mp , în privința aspectelor tehnice ale imobilului, iar această schimbare nu afectează esența dreptului care poartă asupra acestui imobil , apreciind as

Competenta in cazul unei cereri de modificare a suprafeței revine tribunalului, art.94, art.95 C.pr.civ.

De la Adrian Bacioiu - august 14, 2017

Judecătoria A___ a reținut că în cauză nu sunt incidente prevederile art. 94 lit. f) C.p.civ., invocate de reprezentanta reclamanților, atâta timp cât cererea dedusă judecății nu are ca obiect grănițuire sau strămutare de hotare, dimpotrivă, se afirmă de către reclamanți că hotarele, clar delimitate nu se contestă, proprietățile vecine nu se suprapun, astfel că nu există ipoteza prevăzută în mod expres de textul de lege în discuție, cererea dedusă judecății este una în modificare de suprafață înscrisă în cartea funciară. Așadar, nu se pune în discuție în prezenta cauză dreptul de proprietate, ci doar se impune a se cerceta dacă descrierea imobilului din cartea funciară concordă cu situația reală, cerere evident neevaluabilă în bani. Așadar, constatând că cererea dedusă judecății nu este dată prin lege specială judecătoriei, că nu se încadrează la niciunul din cazurile expres enumerate de art. 94 C.p.civ., văzând dispozițiile art. 95 alin. 1 C.p.civ. conform căruia tribunalul

Modificare suprafață. Imposibilitate parcurgere procedura administrativă, art. 25 alin. 1 din Ordinul A.N.C.P.I. nr. 634/2006.

De la Adrian Bacioiu - august 14, 2017

Potrivit disp. art. 914 NC.civ., proprietarul imobilului înscris în cartea funciară va putea cere oricând modificarea mențiunilor din cartea funciară privitoare la descrierea, destinația sau suprafața acestuia, în condițiile legii.Potrivit prev. art.89 al.5 din Regulamentul de organizare si funcționare a birourilor de cadastru si carte funciara prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspectele tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului înscris asupra acelui imobil. În speță este vorba de o modificare de suprafață de la 448 mp la 592 mp, adică de o suprafață mai mare cu un procent de peste 5%, prin urmare în acest caz nu este posibilă parcurgerea procedurii administrative invocate de apelantă. Prin sentința civilă nr.1526/06.02.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisa acțiunea formulată de reclamanții C____ F_____ si C____ I___ ambii cu domiciliul în Timișoara, ______________________ A în contr