Achitare ca urmare a nerespectarii dispozițiilor art. 14 alin.3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății,

De la -

Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, prevede că, în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile.
Din interpretarea normei legale menționate rezultă că, în mod obișnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrării imediat, acceptându-se ca, în cazuri excepționale, aceasta să se realizeze în maxim de 3 zile și numai cu condiția de a fi păstrate la frigider la o temperatură cuprinsă între 0 și 4 grade C, dispozițiile legale fiind edictate pentru evitarea degradării probelor în situațiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută.
In speță, de la data prelevării probelor biologice, 26 mai 2006 și până la data prelucrării lor, 1 iunie 2006 au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident că aceste dispoziții legale au fost încălcate.
Reținem că, deși nu s-au invocat și dovedit situații excepționale care să fi determinat întârzierea transportului și depunerii probelor biologice, și care să justifice nedepunerea acestora imediat, s-a depășit și timpul prevăzut de norma legală în care este garantată păstrarea nealterată a probelor biologice și care să conducă la certitudinea că rezultatul din buletinul de analiză este corect.
Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de probă, că probele biologice prelevate de la inculpat au fost păstrate în condițiile impuse de dispoziția legală menționată.
În ceea ce privește conținutul adresei nr. /14489/07 din 29.06.2009 emisă de INML " Minovici " - Comisia pentru interpretarea retroactivă a alcoolemiei, potrivit cu care, intervalul de 5 zile dintre data recoltării și data prelucrării în laborator nu poate influența în mod semnificativ valorile alcoolemiilor, în condițiile păstrării probelor la cel mult 4 grade C, conform normelor metodologice, instanța de recurs l-a apreciat ca nefiind edificator, având în vedere următoarele considerente:
Astfel, pe de o parte se recunoaște că intervalul de timp poate influența valoarea alcoolemiei însă nu se precizează în ce modalitate, respectiv creștere sau descreștere, iar pe de altă parte caracterul nesemnificativ al modificării este condiționat de păstrarea probelor la cel mult 4 grade C, conform normelor metodologice, ori, astfel cum s-a reliefat, nu s-a probat, prin nici un mijloc de probă, că probele biologice prelevate de la inculpat au fost păstrate în condițiile impuse de dispoziția legală menționată.
În consecință, nerespectarea dispozițiilor art. 14 alin.3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, și elementele de incertitudine referitoare la condițiile păstrării probelor biologice prelevate de la inculpat impune neluarea în considerare, ca probă, în stabilirea vinovăției inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, a buletinului de analiză toxicologică alcoolemie nr.348 - 349/C/01.06.2006 întocmit de Oficiul Medico - Legal T potrivit cu care, la data de 01.06.2006, inculpatul avea o alcoolemie de 2,10%o si respectiv 1,95%0 alcool pur in sânge.
În lipsa acestei probe, toate celelalte probe la care se face trimitere de către cele două instanțe nu sunt suficiente pentru a stabili vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, stabilirea, prin analiză de laborator a îmbibației alcoolice în sânge fiind esențială pentru reținerea acesteia.
În consecință, față de cele reliefate reținem că, atât instanța de fond cât și instanța de apel au comis o gravă eroare de fapt atunci când au reținut că alcoolemia inculpatului este peste limita legală, pronunțând și menținând condamnarea greșită a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin 1 din OUG 195/2002, faptei concrete lipsindu-i unul din elementele constitutive.
 Curtea de Apel Constanta Decizia Penala nr.513/18.09.2009 pe www.jurisprudentacedo.com

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »