Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002), achitare aplicarea art.18/1 C.pen

De la -


La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie avut in vedere ca inculpatul nu a simtit efectul bauturilor alcoolice, care sa-i influenteze atentia si îndemânarea în conducerea autoturismului, fiind convins ca alcoolul consumat în seara anterioara s-a eliminat din sânge, perceptie  confirmata si de buletinul de examinare clinica,ca scopul urmarit de inculpat a fost de protejare a integritatii bunului proprietatea sa. De asemenea s-a avut in vedere conduita inculpatului, atât anterior savârsirii faptei, , cât si persoana inculpatului, la prima încalcare a legii penale,  loc de munca stabil,  studii universitare, copil minor în întretinere, faptul ca acesta a fost sincer si a colaborat cu organele de ancheta si instante pe tot parcursul procesului,  faptul ca alcoolemia stabilita a fost foarte aproape de limita minima prevazuta de lege

 Curtea retine ca, prin coroborarea tuturor probelor si cele în circumstantierea inculpatului, solutia de achitare a inculpatului este cea corecta.
    Inculpatul pe fondul problemelor familiare a venit la Sf. G.
    Dupa ce a consumat bauturi alcoolice, inculpatul a adormit în masina, iar când s-a trezit, pentru a se deplasa la Tg. S, acesta nu a simtit efectul bauturilor alcoolice, care sa-i influenteze atentia si îndemânarea în conducerea autoturismului, fiind convins ca alcoolul consumat în seara anterioara s-a eliminat din sânge.
    Aceasta perceptie a inculpatului este confirmata si de buletinul de examinare clinica, din care rezulta ca inculpatul avea atentia concentrata, vorbirea clara, judecata coerenta, fiind orientat în timp si spatiu.
    Scopul urmarit de inculpat a fost de protejare a integritatii bunului proprietatea sa, ceea ce l-a determinat pe acesta sa se urce la volanul masinii, pe care intentiona sa-l lase în curtea surorii sale, care domiciliaza la o distanta mica fata de restaurantul Cetate.
    La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie avuta în vedere si conduita inculpatului, atât anterior savârsirii faptei, acesta fiind o persoana apreciata la locul de munca si în societate, cât si persoana inculpatului, la prima încalcare a legii penale, are loc de munca stabil, are studii universitare, are un copil minor în întretinere, a fost sincer si a colaborat cu organele de ancheta si instante pe tot parcursul procesului. Totodata trebuie subliniat ca alcoolemia stabilita este de 0,90 gr.%o, iar peste o ora la 0,75 gr.%o foarte aproape de limita minima prevazuta de lege, de 0,80gr.%o
    Nu se poate interpreta ca, prin raportare la natura infractiunii persoana si conduita inculpatului are o relevanta juridica scazuta în aprecierea pericolului social al faptei. La art. 18/1 alin. 2 Cod penal legiuitorul a prevazut conditiile care trebuie avute în vedere la stabilirea în concret a gradului de pericol social, fara a minimaliza rolul vreuneia dintre conditii.
    Curtea apreciaza ca fapta savârsita de inculpat aduce atingere minima valorilor aparate de legea penala, prin continutul ei concret neprezentând gradul de pericol social al unei infractiuni.
    Fata de considerentele aratate mai sus, în baza art. 385/15 pct. 2 lit. d Cod procedura penala admite recursul declarat de inculpat, caseaza decizia recurata si desfiinteaza sentinta penala nr. 162 din 10.07.2009 a Judecatoriei Sf. G si rejudecând cauza:
    În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. b/1 Cod procedura penala si art. 18/1 Cod penal se va dispune achitarea inculpatului L. J., pentru savârsirea infractiunii prev. de art. 87 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.
    În baza art. 91 lit. c Cod penal se va aplica inculpatului amenda administrativa în cuantum de 1.000 lei.

     Extras din Decizia nr. 87/2010 Sectia penala a Curtii de apel Brasov, sursa Jurindex.



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »