Infracţiuni privind circulaţia pe drumurile publice (O.U.G nr. 195/2002), proba nelegala ca urmare a incalcarii art.14 al.3 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, incidenta cazului de casare prev. de art.385 ind.9 pct.18 cod procedura penala.

De la -


   Este nelegala proba prin care s-a stabilit îmbibatia alcoolica a inculpatului deoarece nu s-au respectat  prevederile art.14 al.3 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii potrivit carora în situatia în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, în sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.

    Potrivit prevederilor art.64 al.2 C.p.p.,mijloacele de proba obtinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal.
    Aplicând acest principiu de drept procesual la speta de fata, Curtea constata ca mijlocul de proba prin care s-a stabilit îmbibatia alcoolica a inculpatului si pe care s-a fondat condamnarea inculpatului pentru infractiunea prev. de art. 87 al.1 din OUG nr.195/2002 a fost obtinut ilegal, cu încalcarea prevederilor Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii.
    Art. 6 lit.a din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicatiei etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii, prevede ca pentru determinarea alcoolemiei se preleveaza 2 (doua) probe de sânge din vena la interval de o ora între prelevari, fiecare proba continând 10 ml sânge.
    Examinând Buletinul de analiza U.-alcoolemie nr.17 din data de 19.01.2008 emis de Serviciul de medicina legala N se constata ca inculpatului T. E., i s-a prelevat doar o singura proba de sânge la ora 23.45, nesocotindu-se astfel prevederile art. 6 lit.a din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii.
    E. de aceasta neregularitate, Curtea constata ca în cursul urmaririi penale, nu s-au respectat nici prevederile art.14 al.3 din Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sanatatii potrivit carora în situatia în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se pastreaza la frigider, în sediile unitatilor de politie, timp de maximum 3 zile.
    Din interpretarea normei legale mentionate rezulta ca, în mod obisnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrarii imediat, acceptându-se ca, în cazuri exceptionale, aceasta sa se realizeze în maxim de 3 zile si numai cu conditia de a fi pastrate la frigider la o temperatura cuprinsa între 0 si 4 grade C, dispozitiile legale fiind edictate pentru evitarea degradarii probelor în situatiile în care acestea nu pot fi pastrate în mod real la temperatura scazuta.
    În speta, de la data prelevarii probelor biologice, respectiv 19 ianuarie 2008 si pâna la data prelucrarii lor, respectiv 23 ianuarie 2008, au trecut mai mult de 3 zile, fiind evident ca si aceste dispozitii legale au fost încalcate.
    Curtea mai retine ca, organul de urmarire penala nu a invocat si dovedit situatii exceptionale care sa fi determinat întârzierea transportului si depunerii probelor biologice care sa justifice nedepunerea acestora imediat, depasindu-se si timpul prevazut de norma legala în care este garantata pastrarea nealterata a probelor biologice si care sa conduca la certitudinea ca rezultatul din buletinul de analiza este corect.
    Mai mult, nu s-a probat, prin nici un mijloc de proba, ca probele biologice prelevate de la inculpat au fost pastrate în conditiile impuse de dispozitia legala mentionata.
    În consecinta, va fi înlaturat din materialul probator administrat în cauza buletinul de analiza toxicologica – alcoolemie nr.117 din 24.01.2008 al SML N.
    Urmare a înlaturarii acestei probe, nu se mai poate dovedi îmbibatia alcoolica avuta în sânge de catre inculpat la momentul depistarii sale, astfel încât, în mod gresit s-a dispus condamnarea inculpatului pentru savârsirea infractiunii prev. de 87 alin 1 din OUG 195/2002, impunându-se achitarea acestuia în baza art.11 pct.2 lit. a în ref. la art.10 lit. b cod procedura penala, întrucât fapta nu este prevazuta de legea penala, constituind contraventie.
    Prin condamnarea inculpatului pentru comiterea acestei infractiuni, atât instanta de fond cât si instanta de apel au comis o grava eroare de fapt, fiind incident cazul de casare prev. de art.385 ind.9 pct.18 cod procedura penala.
   
 Extras din Decizia nr.119/2010 a Curtii de Apel Bacau, sursa Jurindex.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »