Legitima apărare, disproporția apararii este legitimă datorita puternice tulburari cauzate de modul agresiv în care s-a comportat victima, art. 44 alin.3 C.pen

De la -

Supunerea la tratamente  josnice si degradante de catre victima si aceasta in mod constant, face ca riposta în raport de actul provocator sa fie una impusa practic, pentru ca actul provocator a fost unul de natura sa anihileze posibilitatile de control volitional al inculpatei, astfel ca  disproportionalitatea apararii inculpatei fata de atacul partii vatamate,este una legitima si aceasta s-a datorat tulburarii sau temerii riposta inculpatei fiind un act necesar comis în sare de legitima aparare în conditiile unei puternice tulburari cauzate de modul agresiv în care s-a comportat victima.

Este neechivoc faptul ca inculpata era practic torturata de un numar bun de ani, ca a fost supusa celor mai josnice si degradante tratamente de catre victima si aceasta in mod constant, iar faptul ca a fost atacata de victima la data savârsirii faptei si obligata la infinit sa aiba raporturi sexuale orale cu victima releva neechivoc ca atacul victimei a îndeplinit conditiile pentru a da nastere unei aparari fiind unul material, direct, imediat si injust, apararea ulterioara a inculpatei, desi a depasit cu limitele unei aparari proportionale, aceasta s-a datorat tulburarii sau temerii si a fost una necesara pentru înlaturarea atacului.
    Atât timp cât actiunea victimei a fost una care parea sa nu mai înceteze vreodata reactia ulterioara a inculpatei se circumscrie pe deplin în limitele legitimei aparari, decizia de a comite fapta penala nu i-a apartinut, a fost una determinata si determinanta si a continuat dincolo de limitele normalului, fapta riposta în raport de actul provocator fiind una impusa practic, pentru ca actul provocator, în speta obligarea inculpatei prin expunerea organelor genitale sa întretina din nou raport sexual oral a fost unul de natura sa anihileze posibilitatile de control volitional al inculpatei, toate datele conducând la concluzia ca aceasta nu avea cum sa-si înfrâneze primul impuls infractional, teroarea instituita de victima si consecintele repetate ale actiunilor agresive ale acesteia lipsind-o de orice posibilitate de control.
    Toate actele dosarului releva faptul ca, comportamentul inculpatei B.M. nu a fost unul volitiv constient iar circumstantele în care a comis fapta nu i-a dat posibilitatea sa prevada consecintele faptei, pentru ca aceasta in mod real nu avea posibilitatea in starea in care se afla sa prevada ce urma sa se întâmple, starea perpetua in care se afla si la care era obligata permanent sa se supuna a generat o atare riposta.
    Fata de toate aceste aspecte, tribunalul apreciaza ca fiind evidenta ca disproportionalitatea apararii inculpatei fata de atacul partii vatamate,este una legitima si ca s-a datorat tulburarii sau temerii riposta inculpatei fiind un act necesar comis în sare de legitima aparare în conditiile unei puternice tulburari cauzate de modul agresiv în care s-a comportat victima Toate probele administrate în cauza releva pe deplin ca în cauza nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 345 al. 2 cod pr. penala, respectiv :fapta exista, constituie infractiune si a fost savârsita de inculpat, astfel încât condamnarea inculpatei pentru infractiunea de omor calificat in conditiile in care ani de zile a fost condamnata la un trai imposibil fiind victima agresiunilor cotidiene ale fostului sot, si a batjocurilor acestuia, ajuns in final victima sotiei sale, ar atrage practic o dubla pedeapsa si o dubla condamnare a unui om care practic ajuns in pragul disperarii si a unei situatii fara iesire a reactionat fara sa mai poata avea vreo secunda reprezentarea faptelor sale.
    Fata de toate aceste aspecte tribunalul apreciaza ca fapta inculpatei a fost comisa in legitima aparare asa încât, în temeiul art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.e Cod pr.penala în referire la art.44 alin.3 Cod penal, va dispune achitarea inculpatei B.M., fara antecedente penale, pentru savârsirea infractiunii de omor calificat, prevazuta de art.174 – 175 alin.1 lit.c Cod penala, cu aplicarea art.73 lit.b Cod penal, întrucât exista una din cauzele care înlatura caracterul penal al faptei.

Extras din Sentinta penala nr.270/2010 a Tribunalului Bacau, sursa portal.just.ro 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »