Tentativa la inselaciune pentru obtinerea unui credit bancar cu acte de angajare false, retinerea art.18/1 C.pen.

De la -

Tentativa la obtinerea unui credit bancar cu acte false, prin anagajarea fictiva la o societate, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, deoarece inculpatul nu avut initiativa savarsirii infractiunii, a avut o atitudine sincera in cursul procesului penal, mobilul faptei fiind acela de de a obtine mijloace de subzistenta în contextul unei insuficiente a acestora generata de starea sa constanta de boala.

Inculpatul E. E. a solicitat retinerea circumstantelor atenuante si suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, motivat de faptul ca instantele de apel si de fond nu au avut în vedere starea sa de sanatate, dar si faptul ca a avut o contributie minima la savârsirea infractiunii si nu a produs un prejudiciu concret partii vatamate. A mai învederat ca savârsirea faptei s-a plasat în timp la momentul în care deja problemele de sanatate erau foarte grave si au generat dificultati financiare….
În ceea ce îl priveste pe inculpatul E. E., instanta a retinut potrivit declaratiei sale, ca acest din urma inculpat l-a cunoscut pe inculpatul T. H. E. în fata unei banci din B, a carei denumire nu a putut fi stabilita, ocazie cu care inculpatul T. s-a oferit sa îl ajute sa obtina un credit bancar. Ulterior inculpatul T. H. E. l-a informat ca îl va ajuta angajându-l fictiv la societatea care îi apartine, respectiv S.C. D. T. S.R.L., inculpatul E. E. fiind de acord.
    Inculpatul E. E. s-a întâlnit peste câteva zile, din nou, cu inculpatul T. H. E., care i-a pus la dispozitie documentele necesare obtinerii creditului, respectiv adeverinta de venit nr. 71/04.09.2007, aparent emisa de S.C. D. SIMPEX S.R.L. din care rezulta în mod nereal ca inculpatul E. E. era angajatul acestei societati comerciale în calitate de mecanic utilaj greu, urmând ca inculpatul sa se prezinte la sediul bancii SC V. T. BANK pentru a depune solicitarea de credit. Dupa ce inculpatul E. E. a intrat în posesia înscrisurilor false, furnizate de inculpatul T. H. E., la începutul lunii septembrie cei doi inculpati s-au deplasat împreuna la SC V. T. Bank unde a fost depusa documentatia pentru obtinerea creditului, cererea fiind însa respinsa de catre unitatea bancara mentionata mai sus.......
În ceea ce-l priveste pe recurentul E. E., se constata ca acesta a fost antrenat în activitatea ilicit-penala la initiativa inculpatului T., ca a avut o atitudine sincera de-a lungul procesului penal, iar mobilul sau scopul savârsirii faptei, acela de a obtine mijloace de subzistenta în contextul unei insuficiente a acestora generata de starea sa constanta de boala, atestata de actele medicale depuse si evidentiate anterior, dar si faptul ca nu a urmarit sa produca un prejudiciu partii vatamate. Se mai retine ca actele medicale depuse la dosar, emise în anul 2010, atesta o maladie grava ce îl face pe inculpat dependent de un însotitor permanent. Se constata, din înscrisurile ce contin elemente doctrinare, depuse la filele 48 si urm. ca afectiunea de care sufera inculpatul este o boala rara, în care eventualele episoade acute sunt diferite ca durata si intensitate, iar în timpul atacului, lipsa unei masuri terapeutice adecvate si lipsa unei monitorizari constante electrocardiografice si a valorilor electrolitilor serici, asociate sau nu cu un caracter sever al atacului, pot avea un prognostic nefast.
     Acestor elemente enumerate si analizate anterior conduc la concluzia ca faptele retinute în sarcina inculpatului au adus o atingere minima valorii sociale ocrotite prin normele penale mentionate în actul de sesizare, prin continutul lor concret, fiind în mod vadit lipsite de importanta si prin aceasta neprezentând gradul de pericol social al infractiunilor. Ca urmare, Curtea apreciaza ca fata de acesta sunt incidente dispozitiile art.181 Cod penal, urmând a se dispune achitarea în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b1 Cod procedura penala, iar în temeiul art.181 si 91 lit.c Cod penal, se va aplica o amenda administrativa, orientata catre Ja intervalului.

 Extras din Decizia nr.388/2010,  Curtea de Apel Bucuresti, sursa Jurindex.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »