Achitare pentru lipsire de libertate, fapta nu exista, art 6 paragraf 1 si paragraf 3 litera d din C.E.D.O

De la -

Declaratiile din faza de urmarire penala,  nu îndeplinesc cerintele prevazute de art 6 paragraf 1 si paragraf 3 litera d din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii si al egalitatii armelor cu ocazia administrarii de probe); folosirea acestor probe ,administrate în faza de urmarire penala nu este posibila, în conditiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvata de a contesta sau de a interoga un martor ce da declaratii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o faza ulterioara a procesului.
  

 Partea vatamata a fost plecata în strainatate la munca, iar la întoarcerea în tara, în anul 2007, a purtat mai multe discutii cu inculpatul în legatura cu reluarea relatiilor; în seara de 1 februarie 2007, acestia s-au întâlnit si au mers mai întâi în casa numitului Z O unde partile au discutat într-o atmosfera cordiala; de acolo, partile au plecat cu un taxi la domiciliul parintilor inculpatului. Acestia au stat de vorba în familie , pâna în jurul orei 3.00, dupa care s-au culcat. Partea vatamata a ramas în locuinta inculpatului pâna dimineata. Parintii acesteia au alertat organele de politie în sensul ca fiica lor este împiedicata de inculpat sa plece; organele de politie s-au deplasat la domiciliul inculpatului, moment în care partea vatamata s-a speriat si a lovit cu pumnul în geam.
Pentru a retine aceasta situatie de fapt, instanta are drept punct de plecare declaratiile inculpatului si a partii vatamate date în faza de judecata; potrivit ambilor, T M C a mers din dorinta proprie atât în domiciliul martorului Z O, cât si în domiciliul inculpatului si aceasta a ramas peste noapte în casa familiei Solcanea din proprie initiativa.
            Declaratiile se coroboreaza cu cele ale martorilor audiati; astfel Z I si Z O afirma faptul ca , în tot timpul cât partile au stat în vizita la ei acasa, acestea nu au avut conflicte si nu s-au desfasurat manifestari violente . De asemenea, martorul S V afirma ca , în perioada în care T M C s-a aflat în domiciliul inculpatului, aceasta a avut un comportament degajat, s-a oferit sa achite tratatia( cafea, tigari, bauturi alcoolice) si nu a fost împiedicata de catre S N sa  plece acasa.     
Instanta apreciaza ca probele în acuzare, invocate de catre Ministerul Public, nu pot fi retinute din urmatoarele motive:
- denuntul oral al numitei T M, mama partii vatamate,  nu poate fi socotit drept o proba directa, întrucât aceasta a declarat împrejurari despre care  fie nu a luat la cunostinta în mod nemijlocit , fie au fost presupuse de catre aceasta; mai mult, din declaratiile partilor a reiesit ca T M nu era de acord cu relatia dintre acestia, astfel ca se poate retine ca aceasta are o implicare subiectiva în relatarea evenimentelor;
-declaratiile din faza de urmarire penala,  care se solicita a fi avute în vedere, nu îndeplinesc cerintele prevazute de art 6 paragraf 1 si paragraf 3 litera d din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii si al egalitatii armelor cu ocazia administrarii de probe); folosirea acestor probe ,administrate în faza de urmarire penala nu este posibila, în conditiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvata de a contesta sau de a interoga un martor ce da declaratii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o faza ulterioara a procesului( cauza Saidi contra Frantei, parag.43-44).
În cauza, T M nu a fost audiata , iar martorul Z O, audiat în conditii de contradictorialitate, a precizat contrariul fata de cele declarate în fata organelor de cercetare penala. Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca nu se poate retine relevanta probatorie a declaratiilor invocate de catre Ministerul Public.
             Ca  atare, instanta apreciaza ca fapta de îngradire a partii vatamate în libertatea sa de miscare nu a existat.
              Pe cale de consecinta, tinând cont de împrejurarea ca inexistenta faptei presupune si inexistenta infractiunii, apare ca evidenta imposibilitatea fundamentarii obiective a tragerii la raspundere penala a inculpatului, deoarece singurul temei al raspunderii penale este savârsirea unei infractiuni, astfel încât instanta urmeaza sa faca aplicarea art 11 punct 2 lit a coroborat cu art 10 lit a cpp.

Sentinta Penala nr.24/2009 a Judecatoriei Slobozia, sursa portal.just.ro  

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »