Infracţiuni la regimul silvic (Legea nr.46/2008), casare pentru administrare probei cu expertiza specialitatea silvica.

De la -


 Este necesara o expertiza de specialitate silvica, pentru stabilirea în mod corect a cuantumului prejudiciului cauzat partilor civile, prejudiciu care de altfel influenteaza în mod direct încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului .Actul de inspectie încheiat la data de 7.06.2007 de reprezentantii J. S a fost încheiat în lipsa inculpatului, acesta contestând chiar prin motivele de apel numarul arborilor taiati în delict si valoarea prejudiciului stabilit în dauna partilor civile P. O. D. si P. T. N..

 Printre motivele de apel, inculpatul U. E. a invocat necesitatea administrarii probei cu martori si a efectuarii unei expertize de specialitate, pentru stabilirea prejudiciului cauzat partilor civile.Din actele si lucrarile dosarului de apel nu rezulta ca instanta de apel sa fi pus în discutie oral, public si contradictoriu cererea de administrare de probe formulata de inculpat.
    Chiar daca prin motivarea deciziei penale nr. 292 din 7.12.2009 T r i b u n a l u l S u c e a v a arata ca administrarea acestor probe nu s-a impus în cauza, Curtea apreciaza ca inculpatului i-a fost încalcat dreptul efectiv la aparare, maniera în care a analizat instanta de apel cererea de probe a inculpatului intrând sub incidenta cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 10 Cod procedura penala.
    Mai mult de atât, instanta de apel retine ca motiv pentru respingerea probelor solicitate de inculpat faptul ca prejudiciul a fost stabilit în baza raportului de inspectie efectuat de J. S pe terenul partilor civile, fara a observa ca actul de inspectie încheiat la data de 7.06.2007 de reprezentantii J. S (fila 8 dosar urmarire penala) a fost încheiat în lipsa inculpatului, acesta contestând chiar prin motivele de apel numarul arborilor taiati în delict si valoarea prejudiciului stabilit în dauna partilor civile P. O. D. si P. T. N..
    Fata de cele prezentate si apreciind ca fiind necesara administrarea de probe, inclusiv a unei expertize de specialitate silvica, pentru stabilirea în mod corect a cuantumului prejudiciului cauzat partilor civile, prejudiciu care de altfel influenteaza în mod direct încadrarea juridica a faptei retinute în sarcina inculpatului, Curtea urmeaza ca, în baza art. 38515 pct. 2 lit. c Cod procedura penala, sa admita recursul declarat de inculpatul U. E., sa caseze în totalitate decizia penala recurata si sa trimita cauza spre rejudecare aceleiasi instante, respectiv T r i b u n a l u l u i S u c e a v a.

Extras din Decizia nr.114/2010, Curtea de Apel Suceava, sursa Jurindex.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »