Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, termen rezonabil, pasivitate, art.41 din C.D.F.U.E, art.6 din C.E.D.O.

De la -
     Soluționarea cauzelor în mod imparțial, echitabil si într-un termen rezonabil constituie si un element al dreptului la o buna administrare, drept fundamental al cetateanului Uniunii Europene, consacrat în art. 41 al Cartei proclamate solemn la data de 7 decembrie 2000 de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene.    Complexitatea etapelor procedurale poate constitui un criteriu de apreciere a respectarii termenului rezonabil, dar nu poate fi invocata pentru justificarea unei conduite arbitrare, a unei totale pasivitati a autoritatii publice.


   Înalta Curte constata ca recursul este nefondat.
    Intimata-reclamanta P.M. a supus controlului instantei de contencios administrativ refuzul nejustificat al autoritatii administrative de a elibera actul administrativ, respectiv decizia reprezentând titlul de despagubire privind imobilul situat în Municipiul Craiova, strada D., în temeiul Titlului VII din Legea nr. 247/2005, calitatea de persoana îndreptatita la despagubire fiindu-i recunoscuta prin dispozitia nr. 17972 din 16 decembrie 2005 a Primarului Municipiului Craiova.
    Prin aceasta dispozitie a fost solutionata notificarea din anul 2001.
    Intervalul mare de timp pe parcursul caruia s-a derulat procedura de acordare a reparatiilor pentru imobilul preluat abuziv, poate conduce la concluzia încalcarii principiului solutionarii cauzelor într-un termen rezonabil consacrat de art. 6 parag. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
    Având în vedere dispozitiile art. 20 din Constitutia României, normele interne cuprinse în legislatia primara si secundara având ca obiect de reglementare procedura de acordare a despagubirilor nu pot fi interpretate si aplicate într-un sens care sa nu concorde cu dreptul la solutionarea cauzelor într-un termen rezonabil, consacrat în art. 6 parag. 1 din Conventie ca o garantie a dreptului la un proces echitabil si aplicabil nu numai în procedura judiciara, ci si în cadrul procedurii administrative si, de asemenea, în etapa executarii hotarârilor sau deciziilor definitive.
    Solutionarea cauzelor în mod impartial, echitabil si într-un termen rezonabil constituie si un elemente al dreptului la o buna administrare, drept fundamental al cetateanului Uniunii Europene, consacrat în art. 41 al Cartei proclamate solemn la data de 7 decembrie 2000 de catre Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene.
    Dreptul la o buna administratie nu poate fi ignorat ca reper în orientarea conduitei administrative a autoritatilor publice ale statelor membre, acesta fiind un argument în plus în sensul netemeiniciei criticilor aduse hotarârii atacate cu recurs.
    Complexitatea etapelor procedurale poate constitui un criteriu de apreciere a respectarii termenului rezonabil, dar nu poate fi invocata pentru justificarea unei conduite arbitrare, a unei totale pasivitati a autoritatii publice, în conditiile în care din înscrisurile depuse la dosar nu rezulta ca pâna la pronuntarea prezentei decizii s-a emis decizia solicitata .
    De aceea, Înalta Curte constata ca sentinta primei instante nu este criticabila nici sub aspectul pretinsei ignorari a regulilor de stabilire a ordinii de solutionare a dosarelor, prevazute în decizia nr. 2815/2008.
    Apararea recurentei-pârâte în sensul ca dosarul de despagubire este incomplet, nu poate fi retinuta, pentru ca nu s-a facut dovada solicitarii situatiei încasarii despagubirilor de la Primaria Municipiului Craiova si nici a faptului ca lipsa acestui înscris a provocat întârzierea finalizarii procedurii administrative cu care a fost învestita din anul 2005 când dosarul aferent dispozitiei nr. 17972/2005 a fost transmis de Primaria Municipiului Craiova în calitate de entitate notificata, fiind înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale.
    Toate aceste elemente contureaza cu pregnanta caracterul nejustificat al refuzului de emitere a actului administrativ de catre Comisia Centrala si depasirea limitelor termenului rezonabil de solutionare a cererilor prin prisma criteriilor cristalizate în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.


      Text extras din Decizia nr. 5214/2010 ,Secția de Contencios Administrativ  a Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »