Omorul calificat (art. 175 C. pen., aplicare unei pedepse cu suspendare sub supraveghere

      Pentru ca  inculpata    a  savarsit fapta  in stare de provocare,  agresata de catre victima,  pe fondul consumului de alcool, atât victima (în vârsta de 83 de ani), cât si inculpata (în vârsta de 72 de ani) obisnuiau sa consume bauturi alcoolice,  fiindca aceasta avea  discernamântul diminuat, inculpata suferind de  etilism cronic , avand in vedere  vârsta si persoana inculpatei,  conduita sa dupa savârsirea acesteia,  împrejurarea ca inculpata avea si are în îngrijire o persoana bolnava si netransportabila (sora victimei, S.E.), Curtea apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privare de libertate, prin supravegherea comportamentului inculpatei pe durata unui termen de încercare.

 În ce priveste apelul inculpatei, sub aspectul carentelor de individualizare a pedepsei, Curtea a apreciat ca sanctiunea aplicata acesteia este conforma criteriilor art. 7252 C. pen. si proportionala faptei concrete.
    Chiar si în conditii de provocare, infractiunea de omor ce i se imputa inculpatei, reprezinta una dintre cele mai grave fapte incriminate de C. pen., cu atât mai mult cu cât persoana care i-a cazut victima este chiar sotul inculpatei.
    Legiuitorul a înteles sa ataseze acestor infractiuni, un nivel ridicat de pericol social generic, concretizat în limite de pedeapsa destul de mari, tinând seama de valoarea deosebit de importanta a obiectului juridic ocrotit prin norma de incriminare, respectiv viata omului.
    Toate aceste elemente, conjugate cu circumstantele comiterii faptei, gradul ei de pericol social concret si persoana faptuitoarei, justifica pe deplin o sanctiune mai severa ca modalitate de executare si anume, detentia, concluzie justa la care a ajuns de altfel si prima instanta.
    Atitudinea sincera si cooperanta, însusirea probelor din cursul urmaririi penale, cât si existenta circumstantei atenuante a provocarii, au fost avute în vedere de instanta, atunci când a coborât pedeapsa la nivelul de 4 ani închisoare, desi în alte conditii minimul special prevazut de lege pentru infractiunea de omor calificat este închisoarea ce porneste de la 15 ani.
    Curtea apreciaza, în concluzie, ca sanctiunea aplicata, atât sub aspectul naturii ei cât si al cuantumului si modalitatii de executare, raspunde sub toate aspectele nevoii de represiune cât si celei de aparare sociala si de reeducare si reintegrare a inculpatei în societate, astfel ca toate criticile formulate în apel din aceasta perspectiva, sunt nefondate.
    Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpata S.M., invocând cazul de casare prev.de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. si solicitând reindividualizarea pedepsei, atât în ce priveste cuantumul, cât si modalitatea de executare.
    Examinând hotarârea atacata prin prisma criticilor formulate si a cazului de casare invocat, Curtea constata ca recursul este fondat.
    Inculpata S.M. a fost trimisa în judecata pentru savârsirea infractiunii de omor calificat prev. de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., constând în aceea ca, în seara zilei de 10 decembrie 2010, pe fondul consumului de alcool si fiind provocata de victima (sotul sau, S.N.) care a lovit-o, inculpata i-a aplicat acestuia o lovitura cu un cutit în abdomen, ce a condus la decesul victimei.
    Inculpata a recunoscut savârsirea faptei pentru care a fost trimisa în judecata, beneficiind de prevederile art. 3201 C. proc. pen.
    În ce priveste individualizarea cuantumului pedepsei, Curtea constata ca inculpata a comis fapta în conditiile în care fusese agresata de catre victima (suferind leziuni care au necesitat 5 - 6 zile de îngrijiri medicale), actionând asadar în stare de provocare, circumstanta atenuanta legala careia i s-au dat efecte corespunzatoare prin coborârea pedepsei sub minimul special.
    În acelasi timp însa, din probatoriul administrat în cauza rezulta ca atât victima (în vârsta de 83 de ani), cât si inculpata (în vârsta de 72 de ani) obisnuiau sa consume bauturi alcoolice (ceea ce s-a întâmplat si în seara de 10 decembrie 2010) si, pe acest fond, între cei doi preexista o stare conflictuala.
    De altfel, si din concluziile raportului de expertiza medico-legala psihiatrica rezulta ca inculpata sufera de etilism cronic, având discernamântul diminuat, întelegând partial continutul si consecintele faptelor sale.
    Daca aceste circumstante reale si personale au fost corect evaluate în ce priveste cuantumul pedepsei aplicate inculpatei, nu acelasi lucru se poate spune si în cazul modalitatii de executare stabilita de instanta de fond si validata de instanta de apel.
    În acest context, tinând seama de vârsta si persoana inculpatei, de circumstantele în care fapta a fost comisa, ca si de conduita sa dupa savârsirea acesteia, de împrejurarea ca inculpata avea si are în îngrijire o persoana bolnava si netransportabila (sora victimei, S.E.), Curtea apreciaza ca prin supravegherea comportamentului inculpatei pe durata unui termen de încercare.
Text extras din  Decizia nr. 3192/2011  a Sectiei Penale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.