Luare de mita (art. 254 C. pen.), medic, 3 luni cu suspendare conditionata.
Fapta
unui
medic
de a accepta primirea sumei de 200
lei
dupa îndeplinirea în parte a unei îndatoriri de serviciu dar
înainte de finalizare, constituie infractiunea de luare de mita si
nu aceea de primire de foloase necuvenite , fapta
având loc în timp ce minorul era înca internat în spital si
necesita în continuare îngrijiri medicale, ca remuneratie
necuvenita pentru îndeplinirea în continuare a actului
medical.Înalta Curte examinând motivul de netemeinicie privind
majorarea pedepsei a închisorii în cuantum de 3 luni aplicate
inculpatei de prima instanta pentru savârsirea infractiunii
prevazute de art. 254 alin.
(1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.
a) si alin.
(2) si art. 76 alin. (1) lit.
c) C. pen., încadrare juridica necontestata de procuror
inclusiv sub aspectul retinerii circumstantelor atenuante judiciare -
pedeapsa mentinuta în apel - apreciaza la rândul sau ca aceasta
modificare a hotarârii este nejustificata întrucât în cauza
operatiunea judiciara amintita a fost efectuata în concordanta cu
prevederile art.
72 C. pen., luându-se în considerare atât fapta ilicita
ca atare - în raport cu modalitatea si împrejurarile în care a
fost comisa constând în acceptarea primirii sumei de 200 RON dupa
îndeplinirea în parte a îndatoririlor de serviciu de medic
pediatru dar înainte de finalizare acestora - cât si circumstantele
personale ale inculpatei, medic pediatru cu o conduita profesionala
anterioara pozitiva, lipsita de antecedente penale, în vârsta de 65
ani.
În
drept instanta a statuat ca fapta inculpatei S.M.R. care în calitate
de medic în cadrul sectiei de pediatrie a Spitalului Judetean de
Urgenta Giurgiu, în data de 11 martie 2009, în jurul orelor 9.30, a
primit de la martora A.D. suma de 200 RON pentru a-i acorda asistenta
medicala minorului A.G.V. în vârsta de un an, întruneste
elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, prevazuta
de art. 254 alin.
(1) C. pen. (având continutul legal „fapta functionarului
care direct sau indirect pretinde ori primeste bani sau alte foloase
care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau
nu o respinge, în scopul de a îndeplini, a nu îndeplini ori a
întârzia îndeplinirea unui act privitor la îndatoririle sale de
serviciu..."), a carei element material s-a consumat prin
acceptarea primirii sumei de 200 RON în legatura cu exercitarea de
catre inculpata a atributiilor functiei sale de medic pediatru la
Spitalul Judetean de Urgenta Giurgiu.
În
consecinta, instanta a respins cererea inculpatei de schimbare a
încadrarii juridice a faptei din infractiunea de luare de mita
prevazuta de art. 254 alin.
(1) C. pen. în infractiunea prevazuta de art. 256 alin.
(1) C. pen., în considerarea argumentului probatoriu
sus-mentionat si cu motivarea suplimentara ca fapta acesteia de a
accepta primirea sumei de bani dupa îndeplinirea în parte a unei
îndatoriri de serviciu dar înainte de finalizare, constituie
infractiunea de luare de mita si nu aceea de primire de foloase
necuvenite (modalitatea obiectiva sus-mentionata a consumarii
infractiunii de luare de mita - acceptarea primirii sumei de 200 RON
- având loc în timp ce minorul era înca internat în spital si
necesita în continuare îngrijiri medicale, ca remuneratie
necuvenita pentru îndeplinirea în continuare a actului medical).
La
individualizarea pedepsei s-a facut aplicarea prevederilor art.
72 C. pen., avându-se în vedere în acest sens gradul de
pericol social al faptei, împrejurarile comiterii acesteia,
limitele de pedeapsa de la 3 la 12 ani închisoare stabilite în
dispozitiile speciale ale art. 254 alin.
(1) C. pen., dar si circumstantele atenuante judiciare
prevazute de art. 74 alin. (1) lit.
a) si alin.
(2) C. pen. evidentiate prin conduita buna anterioara,
lipsa de antecedente penale, aprecierile pozitive la locul de munca
si în societate potrivit caracterizarilor în acest sens depuse la
dosar de catre inculpata, elemente de individualizare cumulate în
baza carora pedeapsa principala a fost stabilita la cuantumul de 3
luni închisoare, dispunându-se totodata si suspendarea
conditionata a executarii acesteia pe un termen de încercare de 2
ani si 3 luni în conformitate cu dispozitiile art.
81 si urmatoarele C. pen.
Referitor
la aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi
prevazuta prin dispozitiile speciale din art. 254 alin.
(1) C. pen., posibilitatea aplicarii acesteia în speta a
fost exclusa avându-se în vedere cuantumul pedepsei închisorii
anterior aratate de natura a atrage incidenta art. 65 alin.
(3) C. pen. potrivit carora aplicarea acestei sanctiuni
complementare este functie si de stabilirea unei pedepse principale
având cuantumul de cel putin 2 ani.
Parchetul
de pe lânga Tribunalul Giurgiu a solicitat „majorarea cuantumului
pedepsei închisorii aplicate inculpatei si a termenului de
încercare, cu mentinerea modalitatii suspendarii conditionate a
pedepsei prin reaprecierea în acest sens a criteriilor de
individualizare din art.
72 C. pen.
Inculpata
a solicitat schimbarea încadrarii juridice în infractiunea
prevazuta de art.
256 C. pen., cu motivarea ca a acceptat primirea sumei de
200 RON, ca o recompensa, dupa încheierea exercitarii atributiilor
de serviciu pediatru la Spitalul Giurgiu ocazionate de asistenta
medicala a minorului A.G.V. În subsidiar, considerând ca fapta
amintita în raport de modalitatea si împrejurarile în care a fost
comisa este lipsita de pericol social concret infractional a cerut
achitarea în baza art.
181 C.
pen. rap. la art. 10 lit.
b1) C.
proc. pen.
Curtea
de Apel Bucuresti, sectia a II-a penala, prin decizia penala nr.
70/A din 10 martie 2011 în baza art. 379 pct. 1 lit.
b) C. proc. pen. a respins ca nefondate apelurile în cauza
mentinând ca legala si temeinica sentinta atacata, pentru
argumentele probatorii justificative din expunerea acesteia,
preluate în totalitate si de instanta de control judiciar amintita.
III.
Recursul în termen împotriva deciziei amintite declarat de
Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti reiterând critica
de netemeinicie din apel (majorarea cuantumului pedepsei închisorii
aplicate inculpatei si a termenului de încercare, cu mentinerea
modalitatii suspendarii conditionate a pedepsei) la care s-a adaugat
suplimentar si aceea privind aplicarea pedepsei complementare a
interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin. (1) lit.
a) teza a II-a, lit.
b) si lit.
c) C. pen. („dreptul de a exercita o profesie de natura
aceleia de care s-a folosit pentru savârsirea infractiunii") -
circumscrise cazului de casare prevazut de art. 3859 pct.
14 C. proc. pen. - este nefondat urmând a fi respins ca
atare în baza art. 38515 pct.
1 lit. b) C.
proc. pen. pentru considerentele aratate în continuare.
Conform
art. 3859 pct.
14 C. proc. pen. „hotarârile sunt supuse casarii"
si atunci „când s-au aplicat pedepse gresit individualizate în
raport cu prevederile art.
72 C. pen", în speta Înalta Curte examinând motivul
de netemeinicie privind majorarea pedepsei a închisorii în cuantum
de 3 luni aplicate inculpatei de prima instanta pentru savârsirea
infractiunii prevazute de art. 254 alin.
(1) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit.
a) si alin.
(2) si art. 76 alin. (1) lit.
c) C. pen. încadrare juridica necontestata de procuror
inclusiv sub aspectul retinerii circumstantelor atenuante judiciare
- pedeapsa mentinuta în apel - apreciaza la rândul sau ca aceasta
modificare a hotarârii este nejustificata întrucât în cauza
operatiunea judiciara amintita a fost efectuata în concordanta cu
prevederile art.
72 C. pen., luându-se în considerare atât fapta ilicita
ca atare - în raport cu modalitatea si împrejurarile în care a
fost comisa constând în acceptarea primirii sumei de 200 RON dupa
îndeplinirea în parte a îndatoririlor de serviciu de medic
pediatru dar înainte de finalizare acestora - cât si
circumstantele personale ale inculpatei, medic pediatru cu o
conduita profesionala anterioara pozitiva, lipsita de antecedente
penale, în vârsta de 65 ani.
Pentru
considerentele aratate în sentinta a caror repetare se apreciaza a
nu mai fi necesara aplicarea în cauza a pedepsei complementare a
interzicerii unor drepturi nu este posibila în raport cu
dispozitiile imperative în acest sens ale art. 65 alin.
(3) C. pen.
În
consecinta în baza art. 38515 pct.
1 lit. b) C.
proc. pen. se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de
Parchetul de pe lânga Curtea de Apel Bucuresti împotriva deciziei
penale nr. 70/A din 10 martie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti,
sectia a II-a penala, privind pe intimata inculpata S.M.R.
Text extras din Decizia nr. 3402/2011 a Sectiei Penale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro.
Comentarii
Trimiteți un comentariu