Compartimentare pod, montare ferestre tip Velux, desfiintarea lucrarilor fara autorizatie se poate face numai în contradictoriu cu executantul, care nu este si proprietarul clădirii, art.32 tot din Legea nr. 50/1991.

De la -
In spetă, executantul a fost sanctionat cu sanctiunea contraventională principală a amenzii, si i s-a mai aplicat măsura complementară prevăzută de lege, a intrării in legalitate, fără ca acesta să se conformeze in termenul stabilit, dar nici pană in prezent.
Pentru desfiintarea lucrărilor executate fără autorizatie de construire sau cu nerespectareaautorizatiei de construire, executantul (constructorul) nu este necesar să fie si proprietarul imobilului, deoarece el a săvarsit contraventia retinută in sarcina sa in calitate de executant (constructor), calitate in care a fost sanctionat si nu a atacat procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventională. Contravenientul nu a fost sanctionat in calitate de proprietar al imobilului, pentru a fi necesară introducerea in cauză a proprietarilor actuali.

Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea retine următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventională nr. 2076 din 7.05.2009,
incheiat de Serviciul de Control Urbanism si Disciplină in Constructii din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, ca urmare a controlului efectuat in data de 30.04.2009 in municipiul Cluj-Napoca, str. V. nr.1,s-a constatat că paratul O.M.M. a executat lucrări de compartimentare interioară in podul imobilului situat la această adresă si a montat ferestre tip VELUX pe invelitoare, după inscrierea imobilului in  cartea funciară, fapta incadrandu-se in dispoziŃiile art. 26 lit. a) din Legea nr. 50/1991. Prin rezolutia Primarului municipiului Cluj-Napoca din 25.05.2009, pentru fapta săvarsită de contravenient, s-a aplicat amenda de 1.000 lei si s-a dispus măsura intrării in legalitate pană la data de 1.09.2009.
Ulterior, prin procesul-verbal de constatare nr. 62 din 24.05.2011 incheiat de acelasi Serviciu
de Control Urbanism si Disciplină in Constructii din cadrul Municipiului Cluj-Napoca, s-a constatat că O.M.M. nu a dus la indeplinire măsurile dispuse prin procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventională, prin obtinerea autorizatiei de construire sau desfiintarea lucrărilor executate fără autorizatie de construire si s-a propus sesizarea instantei de judecată. Intrucat procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventională nu a fost atacat cu plangere la Judecătoria Cluj-Napoca, rămanand definitiv, la data de 2 august 2011 Primarul municipiului Cluj-Napoca a inregistrat la Judecătoria Cluj-Napoca actiunea avand ca obiect obligarea paratului O.M.M. să desfiinteze lucrările de constructii executate nelegal in Cluj-Napoca, str. V. nr.1 si aducerea imobilului la starea initială.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 50/1991, republicată, executarea lucrărilor de constructii este permisă numai pe baza unei autorizatii de construire sau de desfiintare, emisă in conditiile prezentei legi, iar conform alin. (2) al aceluiasi articol, constructiile civile se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, emisă in conditiile legii si a reglementărilor privind proiectarea si executarea constructiilor.
La randul său, art. 26 alin.(1) lit. a) din Legea nr. 50/1991, republicată, prevede că reprezintă
contraventie dacă nu a fost săvarsită in astfel de conditii incat, potrivit legii să fie considerată infractiune, executarea sau desfiintarea, totală ori partială, fără autorizatie a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu exceptia celor mentionate la lit. b), de către investitor si executant. Iar potrivit art. 32 tot din Legea nr. 50/1991, republicată, in cazul in care persoanele sanctionate contraventional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat in termen celor dispuse prin procesul-verbal de constatare
a contraventiei, potrivit prevederilor art. 28 alin.(1), organul care a aplicat sanctiunea va sesiza instantele judecătoresti pentru a dispuse, după caz: a) incadrarea lucrărilor in prevederile autorizatiei;
b) desfiintarea constructiilor realizate nelegal.
Pe baza acestei stări de fapt si de drept, in mod corect judecătoria a admis actiunea
reclamantului impotriva paratului, pe care l-a obligat să desfiinteze lucrările executate fără autorizatied e construire la imobilul situat in Cluj-Napoca, str. V. nr. 1 si să readucă imobilul la starea initială, in termen de 3 luni de la data pronuntării sentintei.
Cel care a procedat gresit a fost tribunalul, care a admis apelul paratului impotriva sentintei
judecătoriei, pe care a schimbat-o in totalitate in sensul că a respins actiunea reclamantului in contradictoriu cu paratul, retinand că intrucat paratul O.M.M. a fost doar executantul lucrărilor de construire, in timp ce proprietarii imobilului la care au fost executate lucrările sunt numiŃii M.N. si sotia, care nu au fost chemati in judecată, actualul cadru procesual nu este complet, iar in apel nu se poate intregi, fată de dispozitiile art. 294 C.pr.civ.
Ratiunea legiuitorului atunci cand a adoptat Legea nr. 51/1990, republicată, a fost de a imprima o disciplină severă in constructii, astfel că atunci cand se execută lucrări fără autorizatie de construire sau cu nerespectarea autorizatiei de construire, să fie sanctionati atat investitorul, cat si executantul, fiecare distinct pentru fapta lui, răspunderea contraventională fiind personală.
In spetă, executantul a fost sanctionat cu sanctiunea contraventională principală a amenzii, si i s-a mai aplicat măsura complementară prevăzută de lege, a intrării in legalitate, fără ca acesta să se conformeze in termenul stabilit, dar nici pană in prezent.
Pentru desfiintarea lucrărilor executate fără autorizatie de construire sau cu nerespectarea
autorizatiei de construire, executantul (constructorul) nu este necesar să fie si proprietarul imobilului, deoarece el a săvarsit contraventia retinută in sarcina sa in calitate de executant (constructor), calitate in care a fost sanctionat si nu a atacat procesul-verbal de constatare si sanctionare contraventională.
Contravenientul nu a fost sanctionat in calitate de proprietar al imobilului, pentru a fi necesară introducerea in cauză a proprietarilor actuali.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 304 pct. 9, coroborat cu art. 312 alin.(1) si (3) C. pr. civ., se va admite recursul reclamantului impotriva deciziei tribunalului, care va fi modificată in sensul că se va respinge apelul declarat de parat impotriva sentintei judecătoriei, care va fi mentinută in intregime.



 Extras din Decizia nr. 4457 din 27 noiembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civilă, sursa: http://www.curteadeapelcluj.eu/jurisprudenta.html.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »