Respingerea cererii nu atrage restituirea ajutorului public judiciar,art. 19 alin. 2 din OUG nr. 51/2008, art. 6 din Conventia Europeană a Drepturilor Omului.
Art. 19 alin. 2 din OUG nr. 51/2008
prevede că instanta poate dispune, odată cu solutionarea
cauzei, obligarea părtii care a
beneficiar de ajutor public judiciar la restituirea în tot sau
în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin
comportamentul nediligent avut în timpul procesului, a cauzat
pierderea procesului ori dacă prin hotărârea judecătorească
s-a constatat că actiunea a fost exercitată abuziv.Prima instantă a dat o
interpretare excesivă acestui text de lege, în prezenta
cauză. Astfel,
potrivit art. 109 alin. 1 Cod
procedură civilă, oricine pretinde un drept împotriva unei alte
persoane, trebuie să facă o cerere înaintea instantei competente.
Împrejurarea că cererea de chemare în judecatăa fost respinsă
ca neîntemeiată nu conduce în mod automat la concluzia că
reclamantul a avut un comportament nediligent sau că actiunea
a fost exercitată abuziv. O interpretare de această manieră
încalcă dispoziiile art. 6 din Conventia Europeanăa Drepturilor
Omului, privind accesul la justitie.
Prin decizia civilă nr. 41/ din
27.03.2013 a Tribunalului Maramureş, s-a admis în parte apelul
declarat de către reclamantul D.L.,
împotriva sentintei civile nr. 1340/09.02.2011 a Judecătoriei
BaiaMare, care a fost schimbată în parte în sensul că s-a
înlăturat din sentintă dispozitia privind restituirea sumei de
5878,5 lei reprezentând ajutorul public judiciar de care a
beneficiat.S-au mentinut celelalte dispozitii ale
sentintei civile nr. 1340/9.02.2012.
Pentru a pronunta această decizie,
tribunalul a retinut următoarele:
Art. 19 alin. 2 din OUG nr. 51/2008
prevede că instanta poate dispune, odată cu solutionarea cauzei, obligarea părtii care a
beneficiar de ajutor public judiciar la restituirea în tot sau
în parte, a cheltuielilor avansate de către stat, dacă prin
comportamentul nediligent avut în timpul procesului, a cauzat
pierderea procesului ori dacă prin hotărârea judecătorească
s-a constatat că actiunea a fost exercitată abuziv.
Prima instantă a dat o
interpretare excesivă acestui text de lege, în prezenta
cauză. Astfel,potrivit art. 109 alin. 1 Cod procedură
civilă, oricine pretinde un drept împotriva unei alte persoane,trebuie să facă o cerere înaintea
instantei competente. Împrejurarea că cererea de chemare în
judecatăa fost respinsă ca neîntemeiată nu conduce în
mod automat la concluzia că reclamantul a avut un
comportament nediligent sau că actiunea a fost exercitată abuziv.
O interpretare de această manieră încalcă dispozitiile art. 6
din Conventia Europeanăa Drepturilor Omului, privind accesul la
justitie.
Raportat la considerentele ce preced,
în baza art.296 Cod procedură civilă, tribunalul a admis în parte apelul. Astfel, instanta de
apel a făcut o corectă aplicare a art. 1020 – 1021 C.
civil, cu ocazia solutionării fondului apelului, retinându-se
că din ansamblul probelor administrateîn fata primei instante
(singurele susceptibile dea fi luate în considerare, în absenta
complinirii probatiunii în apel), a reieşit cu evidentă că
reclamantului îi revine culpa neexecutării antecontractului de
vânzare-cumpărare încheiat la data de 19.08.2008, el fiind cel
care nu mai vrea perfectarea contractuluide vânzare-cumpărare,
anterior promovării actiunii solicitându-i imperativ pârâtului
restituirea sumeide bani achitată cu titlu de arvună, în
conditileîn care pârâtul doreşte perfectarea contractului.
Prin urmare, motivul de nelegalitate
prev. de art.304 pct. 9 Cod proc.civ. nu este fondat.
Extras
din Decizia nr.3997/ 2013 a Curții de Apel Cluj, Sectia I-a
civilă, în Curtea de Apel Cluj
Sectia
I-a civilă Decizii relevante - trimestrul
I2013http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html
Comentarii
Trimiteți un comentariu