Despagubiri acordate copiilor pentru moartea parintilor intr-un accident de circulatie, culpa concurenta, daune morale 50.000 de euro, stabilirea in echitate a unei sume corespunzatoare pentru daunele materiale, art.1357, 1391 C.civ., Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75 adoptata la 14 martie 1965 , cauza Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000.

Astfel in privinţa daunelor morale solicitate instanţa a apreciat că este dincolo de orice îndoială faptul că celor patru parti civile le-a fost creat un prejudiciu moral de o gravitate extrem de ridicată, constând în suferinţa psihică generată de disparitia intempestiva si tragica a ambilor parinti in aceeasi imprejurare, desigur prin prisma legaturii de rudenie existente . Raportat la vârsta victimelor, de 65 şi 66 de ani, la ocupaţia acestora, la dispariţia lor violentă şi fulgerătoare de lângă copii, la împrejurarea că erau căsătoriţi de o perioadă îndelungată, având o viaţă familială consolidată, se justifică acordarea de daune morale, care în suma stabilită de instanţa de fond, de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%).De asemenea instanta a reţinut ca potrivit jurisprudentei Curtii E.D.O. partea civila poate obtine rambursarea prejudiciului material in masura in care s-a stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al cuantumului, instanta de judecata fiind obligate suplini administrarea probelor si motivarea probelor din aceasta perspectiva prin normele de drept european putand stabili in echitate o suma corespunzatoarea in favoarea partii civile ( cauza Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000).


Potrivit art.1357 alin.1 şi 2 din Noul Cod Civil ( in vigoare la data comiterii  faptei ) cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie este obligat sa il repare , autorul prejudiciului raspunzand pentru cea mai usoara culpa. Aşadar din interpretarea acestui text legal se deduc condiţiile angajării răspunderii civile delictuale, respectiv: existenţa unei fapte ilicite (delict civil), prejudiciul, raportul de cauzalitate între cele două şi vinovăţia, elemente care au fost identificate şi supuse atenţiei cu ocazia analizării infracţiunii sub aspectul elemenelor sale constitutive .
Instanta a reţinut că pentru a da nastere dreptului la reparatiune prejudiciul cauzat prin activitatea ilicita a inculpatului trebuie să fie unul cert atat sub aspectul existentei sale sale cat si sub aspectul intinderii acestuia , actual, direct şi personal si sa nu fi fost reparat( art. 1385 Noul Cod civil), drept la reparatie care se naste din ziua cauzarii prejudiciului ( art. 1381 alin.2 Noul Cod Civil). De asemenea in conformitate cu prevederile art. 1386 alin.1 din Noul Cod Civil repararea prejudiciului se face in natura , prin restabilirea situatiei anterioare iar cand aceasta nu este cu putinta (...) prin plata unei despagubiri stabilite prin acordul partilor sau in lipsa prin hotarare judecatoreasca .
În ceea ce privesc despăgubirile pentru daune materiale acestea sunt supuse unei riguroase probatiuni, sarcina probei cazand in sarcina părtii civile . În ceea ce privesc cheltuielile de ingrijire a sanatatii si cele de înmormântare legiuitorul roman a inteles prin introducerea art. 1392 din Noul Cod Civil sa prevada in mod expres ca cel care a facut aceste cheltuieli are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.
 În acest context instanţa a apreciat ca este dincolo de orice indoiala ca cele patru parti civile în mod real au efectuat cheltuieli cu prilejul slujbelor de inmormantare a celor doi parinti dar si pentru slujbele de comemorare facute in memoria acestora fiind evident si de notorietate ca in momente ca acelea prin care fiii  victimelor au trecut la inmormantarea ambilor parinti si pomenirile ulterioare grija acestora nu a fost neaparat aceea de a obtine si pastra inscrisuri doveditoare a tuturor cheltuielilor astfel efectuate. De asemenea instanta a reţinut ca potrivit jurisprudentei Curtii E.D.O. partea civila poate obtine rambursarea prejudiciului material in masura in care s-a stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al cuantumului, instanta de judecata fiind obligate suplini administrarea probelor si motivarea probelor din aceasta perspectiva prin normele de drept european putand stabili in echitate o suma corespunzatoarea in favoarea partii civile ( cauza Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000).
In ceea ce privesc daunele morale intanta a reţinut că, daca anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil legislaţia noastră internă nu prevedea nici un criteriu în funcţie de care să fie evaluat prejudiciul nepatrimonial, aprecierea acestuia fiind lasata la latitudinea instantei de judecata care proceda în concret, prin raportare la toate împrejurările şi circumstanţele cauzei tinand insa cont ca stabilirea cuantumului acestor despăgubiri trebuie sa respecte principiul echităţii exprimat prin aceea că despăgubirile pentru daunele morale nu trebuie să constituie o amendă excesivă pentru autorii prejudiciilor şi o modalitate indirectă de îmbogăţire a părţii civile , art. 1391 din Noul Cod Civil legifereaza in mod expres posibilitatea repararii prejudiciului nepatrimonial . Astfel , instanta judecatoreasca va putea acorda despagubiri ascendentilor, descendentilor , fratilor , surorilor şi sotului pentru durerea incercata de moartea victimei (...) alin.2 art. 1391 Noul Cod Civil.
In speta de fata este desigur vorba de repararea unui prejudiciu de afectiune invocat de victimele indirecte , prejudiciu care trebuie reparat de catre persoana  culpabila , sens in care s-a dispus si prin Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75 adoptata la 14 martie 1965 in materia prejudicului corporal care statueaza in mod expres ca in caz de deces , reparatia pentru prejudiciul de afectiune trebuie acordata parintilor , sotului si copiilor victimei pentru ca doar in aceste cazuri reparatia este supusa conditiei ca aceste persoane sa fi avut legaturi de afectiune stranse cu victima, in momentul decesului.
Astfel in privinţa daunelor morale solicitate instanţa a apreciat că este dincolo de orice îndoială faptul că celor patru parti civile le-a fost creat un prejudiciu moral de o gravitate extrem de ridicată, constând în suferinţa psihică generată de disparitia intempestiva si tragica a ambilor parinti in aceeasi imprejurare, desigur prin prisma legaturii de rudenie existente .
Atat din sustinerile partilor civile dar si din declaratiile martorilor audiati in conditii de contradictorialitate si nemijlocire P.D.V., V.T. si A.M. reiese ca familia T. era o familie unita, legaturile dintre parinti si copii acestora fiind foarte stranse in ciuda varstei acestora , si a faptului ca numita R.X. locuia impreuna cu familia sa in Timisoara, numita T.E. locuia impreuna cu familia sa in Italia iar numitul T.D.D.A locuia impreuna cu familia sa in Spania- Valencia.  De asemenea astfel cum aceiasi martori au confirmat chiar daca cele doua victime erau in etate acestea desfasurau o viata activa pe plan social atata timp cat numitul T.D. in calitatea sa de preot slujea in cadrul Bisericii I.iar numita T.I. era  cantareata in corul bisericii, ambii ocupandu-se deopotriva de ingrijirea nepotilor minori. Nu este mai putin adevarat ca decesul ambilor parinti a determinat partilor civile o reactie patologica , provocandu-le stari depresive profunde dar si perturbari in conditiile de existenta , despagubirile morale reprezentand doar un substitut pentru pretul suferintelor psihice determinate de decesul celor mai intime persoane, de modificarea intempestiva si pentru totdeauna a cursului firesc al vietii pe care acestia o duceau anterior.
Instanta a apreciat asadar ca s-a dovedit mai presus de orice dubiu ca partile civile au suferit o trauma psihica de exceptie determinata de fapta savarsita de inculpat astfel ca despagubirile civile acordate cu titlu de daune morale vor reprezenta o compensare a prejudiciului afectiv cauzat celor doua fiice ale victimelor , de care acestea erau legate printr-o relatie afectiva de natura familiala, apreciind ca aceste despagubiri vor realiza scopul de a alina suferinta pricinuita prin moartea parintilor .
Concluzionand , în temeiul art.14 Cod Procedura Penala rap la art. 346 Cod Procedura Penala cu referire la art. 1357 , art. 1381, art. 1385 , art.1386, art.1391 , art.1392 Noul Cod civil instanta a admis in parte actiunile civile formulate în cadrul procesului penal de catre succesorii celor doua victime si va obliga inculpatul la plata in favoarea :
- partii civile T.S.C. , la plata sumei de 2165 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de 60.000 Euro in lei la data platii ( 30.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%),
- partii civile T.D.D. , la plata sumei de 2165 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%),
- partii civile R.X., la plata sumei de 2125 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%), - partii civile T.E.M. plata sumei de 2125 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%). În prezenta speţă, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că părţile civile au suferit o traumă psihică de excepţie, determinată de fapta săvârşită de inculpat, - moartea părinţilor - astfel că daunele morale în cuantumul acordat de instanţa fondului, reprezintă o compensare a prejudiciului afectiv cauzat copiilor, de care victimele erau legate printr-o relaţie afectivă de natură familială. Prin stabilirea daunelor morale în cuantumul acordat de judecătorie, Curtea apreciază că soluţia va fi conformă atât cu interpretarea tradiţională a jurisprudenţei române cât şi cu interpretarea constantă a jurisprudenţei europene.  CEDO reaminteşte că o hotărâre prin care se constată o încălcare a drepturilor unei părţi, determină statul de a pune capăt acelei încălcări şi de a elimina consecinţele păgubitoare pentru acea persoană. Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a consecinţelor acestei încălcări, art.41 din Convenţia Europeană conferă Curţii competenţa de a acorda o reparaţie în favoarea părţii vătămate. Printre elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunţă în materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite, rezultând direct din pretinsa încălcare, şi prejudiciul moral, care reprezintărepararea stării de angoasă, a neplăcerilor şi a incertitudinilor rezultând din aceastăîncălcare, precum şi din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie 2004).  De altfel, în cazul în care diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau în cazul în care distincţia între prejudiciul material şi cel moral se realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună. (cauza Comingersoll împotriva Portugaliei CEDO 2000). Conform jurisprudenţei Curţii Europene, partea civilă poate obţine rambursarea prejudiciului material şi moral în măsura în care s-a stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al cuantumului. Raportat la vârsta victimelor, de 65 şi 66 de ani, la ocupaţia acestora, la dispariţia lor violentă şi fulgerătoare de lângă copii, la împrejurarea că erau căsătoriţi de o perioadăîndelungată, având o viaţă familială consolidată, se justifică acordarea de daune morale, care în suma stabilită de instanţa de fond, reprezintă o despăgubire echitabilăa părţilor civile, neimpunându-se majorarea acestora.  Aşa fiind, instanţa de apel va stabili în echitate, că sumele acordate cu titlu de daune morale de către judecătorie, vor contribui la justa dezdăunare a părţilor civile. Curtea nu poate omite că accidentul de circulaţie s-a comis din culpa concurentă a inculpatului şi a victimelor, condiţii în care la stabilirea cuantumuluistabilirea cuantumului daunelor morale s-a avut în vedere acest aspect.
Răspunderea civilă delictuală nu este limitată de posibilităţile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material şi moral cauzat prin fapta săvârşită.
Din analiza dispoziţiilor legale rezultă că, în cazul producerii unui accident de circulaţie, având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de răspundere civilă, coexistă repararea pagubei bazată pe Codul civil – temei delictual – cu cea contractuală a asiguratorului, bazată pe contractul de asigurare încheiat în condiţiile reglementate prin Legea 136/1995 modificată. Mai mult, potrivit art. 2224 din Noul Cod civil, drepturile terţelor persoane păgubite se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Potrivit alin. 2 al aceluiaşi articol, asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele păgubite, în limitele obligaţiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare. Prin decizia nr.1/2005 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi în aplicarea disp. art. 54 alin.4 şi ale art. 57 din Legea nr.136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările ulterioare, a stabilit că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate de asigurator de răspundere civilă.
Instanţa fondului la stabilirea daunelor morale a avut în vedere vârsta victimelor, ocupaţia acestora, împrejurarea că erau angrenate în activităţi folositoare societăţii, faptul că victimele au fost căsătorite o perioadă îndelungată de timp, relaţii de familie consolidate, din care au rezultat mai mulţi copii, legăturile de profundăafecţiune existente între aceştia, condiţii în care cuantumul daunelor morale fixate, este rezonabil şi va fi menţinut de către Curte.
Dispariţia violentă şi intempestivă a victimelor, a provocat copiilor acestora, traume psihice de excepţie, ale căror consecinţe vor fi vizibile şi în viitor, condiţii în care solicitarea asigurătorului de a se dispune reducerea cuantumului daunelor morale, nu este fondată.


 Extras din  Decizia nr. 368 din 23 aprilie 2014  a Curții de Apel Cluj, Secţia penală şi de minori, sursa:http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html, DECIZII RELEVANTE Anul 2014, trimestrul II, Secţia penală şi de minori.          

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.