Despagubiri acordate copiilor pentru moartea parintilor intr-un accident de circulatie, culpa concurenta, daune morale 50.000 de euro, stabilirea in echitate a unei sume corespunzatoare pentru daunele materiale, art.1357, 1391 C.civ., Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75 adoptata la 14 martie 1965 , cauza Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000.
Astfel in privinţa daunelor morale
solicitate instanţa a apreciat că este dincolo de orice îndoială faptul că
celor patru parti civile le-a fost creat un prejudiciu moral de o gravitate
extrem de ridicată, constând în suferinţa psihică generată de disparitia intempestiva
si tragica a ambilor parinti in aceeasi imprejurare, desigur prin prisma legaturii
de rudenie existente . Raportat la vârsta victimelor, de 65 şi 66 de ani, la
ocupaţia acestora, la dispariţia lor violentă şi fulgerătoare de lângă copii,
la împrejurarea că erau căsătoriţi de o perioadă îndelungată, având o viaţă
familială consolidată, se justifică acordarea de daune morale, care în suma
stabilită de instanţa de fond, de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000
Euro pentru fiecare parinte ) cu titlu de despagubiri civile pentru daune
morale (reţinând culpa inculpatului în producerea accidentului în proporţie de
50%).De asemenea instanta a reţinut ca potrivit jurisprudentei Curtii E.D.O.
partea civila poate obtine rambursarea prejudiciului material in masura in care
s-a stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al cuantumului,
instanta de judecata fiind obligate suplini administrarea probelor si motivarea
probelor din aceasta perspectiva prin normele de drept european putand stabili
in echitate o suma corespunzatoarea in favoarea partii civile ( cauza
Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000).
Potrivit art.1357 alin.1 şi 2 din Noul
Cod Civil ( in vigoare la data comiterii faptei ) cel care cauzeaza altuia un
prejudiciu printr-o fapta ilicita savarsita cu vinovatie este obligat sa il
repare , autorul prejudiciului raspunzand pentru cea mai usoara culpa. Aşadar
din interpretarea acestui text legal se deduc condiţiile angajării răspunderii
civile delictuale, respectiv: existenţa unei fapte ilicite (delict civil), prejudiciul,
raportul de cauzalitate între cele două şi vinovăţia, elemente care au fost identificate
şi supuse atenţiei cu ocazia analizării infracţiunii sub aspectul elemenelor sale
constitutive .
Instanta a reţinut că pentru a da
nastere dreptului la reparatiune prejudiciul cauzat prin activitatea ilicita a
inculpatului trebuie să fie unul cert atat sub aspectul existentei sale sale
cat si sub aspectul intinderii acestuia , actual, direct şi personal si sa nu
fi fost reparat( art. 1385 Noul Cod civil), drept la reparatie care se naste
din ziua cauzarii prejudiciului ( art. 1381 alin.2 Noul Cod Civil). De asemenea
in conformitate cu prevederile art. 1386 alin.1 din Noul Cod Civil repararea
prejudiciului se face in natura , prin restabilirea situatiei anterioare iar cand
aceasta nu este cu putinta (...) prin plata unei despagubiri stabilite prin
acordul partilor sau in lipsa prin hotarare judecatoreasca .
În ceea ce privesc despăgubirile pentru
daune materiale acestea sunt supuse unei riguroase probatiuni, sarcina probei
cazand in sarcina părtii civile . În ceea ce privesc cheltuielile de ingrijire
a sanatatii si cele de înmormântare legiuitorul roman a inteles prin
introducerea art. 1392 din Noul Cod Civil sa prevada in mod expres ca cel care
a facut aceste cheltuieli are dreptul la inapoierea lor de la cel care raspunde
pentru fapta ce a prilejuit aceste cheltuieli.
În acest context instanţa a apreciat ca este
dincolo de orice indoiala ca cele patru parti civile în mod real au efectuat
cheltuieli cu prilejul slujbelor de inmormantare a celor doi parinti dar si
pentru slujbele de comemorare facute in memoria acestora fiind evident si de
notorietate ca in momente ca acelea prin care fiii victimelor au trecut la inmormantarea ambilor
parinti si pomenirile ulterioare grija acestora nu a fost neaparat aceea de a
obtine si pastra inscrisuri doveditoare a tuturor cheltuielilor astfel
efectuate. De asemenea instanta a reţinut ca potrivit jurisprudentei Curtii
E.D.O. partea civila poate obtine rambursarea prejudiciului material in masura in
care s-a stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al
cuantumului, instanta de judecata fiind obligate suplini administrarea probelor
si motivarea probelor din aceasta perspectiva prin normele de drept european
putand stabili in echitate o suma corespunzatoarea in favoarea partii civile (
cauza Comingersoll impotriva Portugaliei , CEDO 2000).
In ceea ce privesc daunele morale
intanta a reţinut că, daca anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil
legislaţia noastră internă nu prevedea nici un criteriu în funcţie de care să
fie evaluat prejudiciul nepatrimonial, aprecierea acestuia fiind lasata la
latitudinea instantei de judecata care proceda în concret, prin raportare la
toate împrejurările şi circumstanţele cauzei tinand insa cont ca stabilirea
cuantumului acestor despăgubiri trebuie sa respecte principiul echităţii
exprimat prin aceea că despăgubirile pentru daunele morale nu trebuie să
constituie o amendă excesivă pentru autorii prejudiciilor şi o modalitate
indirectă de îmbogăţire a părţii civile , art. 1391 din Noul Cod Civil
legifereaza in mod expres posibilitatea repararii prejudiciului nepatrimonial .
Astfel , instanta judecatoreasca va putea acorda despagubiri ascendentilor,
descendentilor , fratilor , surorilor şi sotului pentru durerea incercata de
moartea victimei (...) alin.2 art. 1391 Noul Cod Civil.
In speta de fata este desigur vorba de
repararea unui prejudiciu de afectiune invocat de victimele indirecte ,
prejudiciu care trebuie reparat de catre persoana culpabila , sens in care s-a dispus si prin
Rezolutia Comitetului de Ministri al Consiliului Europei nr. 75 adoptata la 14
martie 1965 in materia prejudicului corporal care statueaza in mod expres ca in
caz de deces , reparatia pentru prejudiciul de afectiune trebuie acordata
parintilor , sotului si copiilor victimei pentru ca doar in aceste cazuri
reparatia este supusa conditiei ca aceste persoane sa fi avut legaturi de afectiune
stranse cu victima, in momentul decesului.
Astfel in privinţa daunelor morale
solicitate instanţa a apreciat că este dincolo de orice îndoială faptul că
celor patru parti civile le-a fost creat un prejudiciu moral de o gravitate
extrem de ridicată, constând în suferinţa psihică generată de disparitia intempestiva
si tragica a ambilor parinti in aceeasi imprejurare, desigur prin prisma legaturii
de rudenie existente .
Atat din sustinerile partilor civile dar
si din declaratiile martorilor audiati in conditii de contradictorialitate si
nemijlocire P.D.V., V.T. si A.M. reiese ca familia T. era o familie unita,
legaturile dintre parinti si copii acestora fiind foarte stranse in ciuda
varstei acestora , si a faptului ca numita R.X. locuia impreuna cu familia sa
in Timisoara, numita T.E. locuia impreuna cu familia sa in Italia iar numitul
T.D.D.A locuia impreuna cu familia sa in Spania- Valencia. De asemenea astfel cum aceiasi martori au
confirmat chiar daca cele doua victime erau in etate acestea desfasurau o viata
activa pe plan social atata timp cat numitul T.D. in calitatea sa de preot
slujea in cadrul Bisericii I.iar numita T.I. era cantareata in corul bisericii, ambii
ocupandu-se deopotriva de ingrijirea nepotilor minori. Nu este mai putin adevarat
ca decesul ambilor parinti a determinat partilor civile o reactie patologica ,
provocandu-le stari depresive profunde dar si perturbari in conditiile de
existenta , despagubirile morale reprezentand doar un substitut pentru pretul
suferintelor psihice determinate de decesul celor mai intime persoane, de modificarea
intempestiva si pentru totdeauna a cursului firesc al vietii pe care acestia o
duceau anterior.
Instanta a apreciat asadar ca s-a
dovedit mai presus de orice dubiu ca partile civile au suferit o trauma psihica
de exceptie determinata de fapta savarsita de inculpat astfel ca despagubirile
civile acordate cu titlu de daune morale vor reprezenta o compensare a
prejudiciului afectiv cauzat celor doua fiice ale victimelor , de care acestea
erau legate printr-o relatie afectiva de natura familiala, apreciind ca aceste despagubiri
vor realiza scopul de a alina suferinta pricinuita prin moartea parintilor .
Concluzionand , în temeiul art.14 Cod
Procedura Penala rap la art. 346 Cod Procedura Penala cu referire la art. 1357
, art. 1381, art. 1385 , art.1386, art.1391 , art.1392 Noul Cod civil instanta
a admis in parte actiunile civile formulate în cadrul procesului penal de catre
succesorii celor doua victime si va obliga inculpatul la plata in favoarea :
- partii civile T.S.C. , la plata sumei
de 2165 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de
60.000 Euro in lei la data platii ( 30.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu
titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în
producerea accidentului în proporţie de 50%),
- partii civile T.D.D. , la plata sumei
de 2165 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de
50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu
titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în
producerea accidentului în proporţie de 50%),
- partii civile R.X., la plata sumei de
2125 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a sumei de
50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte ) cu
titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa inculpatului în
producerea accidentului în proporţie de 50%), - partii civile T.E.M. plata
sumei de 2125 Ron cu titlu de despagubiri civile pentru daune materiale şi a
sumei de 50.000 Euro in lei la data platii ( 25.000 Euro pentru fiecare parinte
) cu titlu de despagubiri civile pentru daune morale (reţinând culpa
inculpatului în producerea accidentului în proporţie de 50%). În prezenta
speţă, s-a dovedit mai presus de orice dubiu că părţile civile au suferit o
traumă psihică de excepţie, determinată de fapta săvârşită de inculpat, - moartea
părinţilor - astfel că daunele morale în cuantumul acordat de instanţa fondului,
reprezintă o compensare a prejudiciului afectiv cauzat copiilor, de care victimele
erau legate printr-o relaţie afectivă de natură familială. Prin stabilirea daunelor
morale în cuantumul acordat de judecătorie, Curtea apreciază că soluţia va fi conformă
atât cu interpretarea tradiţională a jurisprudenţei române cât şi cu interpretarea
constantă a jurisprudenţei europene. CEDO reaminteşte că o hotărâre prin care se
constată o încălcare a drepturilor unei părţi, determină statul de a pune capăt
acelei încălcări şi de a elimina consecinţele păgubitoare pentru acea persoană.
Dacă dreptul intern pertinent nu permite decât o eliminare imperfectă a
consecinţelor acestei încălcări, art.41 din Convenţia Europeană conferă Curţii
competenţa de a acorda o reparaţie în favoarea părţii vătămate. Printre
elementele luate în considerare de către Curte, atunci când se pronunţă în
materie, se numără prejudiciul material, mai precis pierderile efectiv suferite,
rezultând direct din pretinsa încălcare, şi prejudiciul moral, care reprezintărepararea
stării de angoasă, a neplăcerilor şi a incertitudinilor rezultând din aceastăîncălcare,
precum şi din alte pagube nemateriale. (cauza Ernestina Zullo din noiembrie
2004). De altfel, în cazul în care
diverse elemente constituind prejudiciul nu se pretează la un calcul exact, sau
în cazul în care distincţia între prejudiciul material şi cel moral se
realizează mai greu, Curtea le poate examina împreună. (cauza Comingersoll împotriva
Portugaliei CEDO 2000). Conform jurisprudenţei Curţii Europene, partea civilă
poate obţine rambursarea prejudiciului material şi moral în măsura în care s-a
stabilit realitatea acestuia precum şi caracterul rezonabil al cuantumului.
Raportat la vârsta victimelor, de 65 şi 66 de ani, la ocupaţia acestora, la
dispariţia lor violentă şi fulgerătoare de lângă copii, la împrejurarea că erau
căsătoriţi de o perioadăîndelungată, având o viaţă familială consolidată, se
justifică acordarea de daune morale, care în suma stabilită de instanţa de
fond, reprezintă o despăgubire echitabilăa părţilor civile, neimpunându-se
majorarea acestora. Aşa fiind, instanţa
de apel va stabili în echitate, că sumele acordate cu titlu de daune morale de
către judecătorie, vor contribui la justa dezdăunare a părţilor civile. Curtea
nu poate omite că accidentul de circulaţie s-a comis din culpa concurentă a
inculpatului şi a victimelor, condiţii în care la stabilirea cuantumuluistabilirea
cuantumului daunelor morale s-a avut în vedere acest aspect.
Răspunderea civilă delictuală nu este
limitată de posibilităţile de plată ale inculpatului, principiul aplicabil
fiind cel al reparării integrale a prejudiciului material şi moral cauzat prin
fapta săvârşită.
Din analiza dispoziţiilor legale rezultă
că, în cazul producerii unui accident de circulaţie, având ca urmare cauzarea
unui prejudiciu, pentru care s-a încheiat contract de asigurare obligatorie de
răspundere civilă, coexistă repararea pagubei bazată pe Codul civil – temei
delictual – cu cea contractuală a asiguratorului, bazată pe contractul de
asigurare încheiat în condiţiile reglementate prin Legea 136/1995 modificată.
Mai mult, potrivit art. 2224 din Noul Cod civil, drepturile terţelor persoane
păgubite se exercită împotriva celor răspunzători de producerea pagubei. Potrivit
alin. 2 al aceluiaşi articol, asigurătorul poate fi chemat în judecată de persoanele
păgubite, în limitele obligaţiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.
Prin decizia nr.1/2005 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis recursul în interesul
legii declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi în aplicarea disp. art. 54 alin.4 şi ale art. 57 din Legea
nr.136/1995, privind asigurările şi reasigurările în România, cu modificările ulterioare,
a stabilit că societatea de asigurare participă în procesul penal în calitate
de asigurator de răspundere civilă.
Instanţa fondului la stabilirea daunelor
morale a avut în vedere vârsta victimelor, ocupaţia acestora, împrejurarea că
erau angrenate în activităţi folositoare societăţii, faptul că victimele au
fost căsătorite o perioadă îndelungată de timp, relaţii de familie consolidate,
din care au rezultat mai mulţi copii, legăturile de profundăafecţiune existente
între aceştia, condiţii în care cuantumul daunelor morale fixate, este
rezonabil şi va fi menţinut de către Curte.
Dispariţia violentă şi intempestivă a
victimelor, a provocat copiilor acestora, traume psihice de excepţie, ale căror
consecinţe vor fi vizibile şi în viitor, condiţii în care solicitarea
asigurătorului de a se dispune reducerea cuantumului daunelor morale, nu este
fondată.
Extras din Decizia nr. 368 din 23 aprilie 2014 a Curții de Apel Cluj, Secţia penală şi de
minori, sursa:http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html,
DECIZII RELEVANTE Anul 2014, trimestrul II, Secţia penală şi de minori.
Comentarii
Trimiteți un comentariu