Solicitarea majorării suprafeţei de la 450 mp la 777 mp fără dovedirea cu vreun titlu nu este posibilă, art.34 pct.4 din Lg.7/1996, art. 914 Cod Civil, art. 25 din Ordinul nr. 634/2006.

De la -

Acţiunea în rectificare presupune suprimarea din cartea funciară a drepturilor personale sau reale stinse prin oricare din modurile prevăzute de lege.           În   cazul   de   faţă,   reclamanta   nu   a   urmărit   radierea   nici  unui   drept   real   sau personal din cartea funciară, ci a urmărit modificarea suprafeţei imobilului deţinut în proprietate.           Susţinerea   reclamantei   potrivit   căreia   suprafaţa   de   teren   nu   se   regăseşte   în cărţile    funciare    alăturate    este   neprobată,     deoarece      nu   au   fost  indicate    parcelele învecinate cu date de carte funciară şi nici proprietarii tabulari ai acestora, pentru a putea     verifica   suprafaţa     parcelelor     învecinate,   proprietarii      tabulari   dacă  sunt     cei indicaţi în procesul verbal de vecinătate încheiat.           Aşadar,   curtea   constată  că  în   lipsa   unui   titlu  de   proprietate   care   să  justifice majorarea suprafeţei terenului de la 450 mp la 777 mp, acţiunea în reclamantei este nefondată,   deoarece   reclamanta   nu   a   dovedit   existenţa   unui   titlu   asupra   terenului pentru care solicită majorarea suprafeţei.     

      Curtea   constată  că  tribunalul   a   făcut   o greşită aplicare a dispoziţiilor art. 34 pct. 4 din Legea nr. 7/1996.           Acţiunea      în   rectificare    este   o   acţiune    în   realizare    de   drepturi,    întrucât reclamantul urmăreşte ca instanţa să dispună în contradictoriu cu pârâtul, radierea sau îndreptarea      cuprinsului     cărţii  funciare     ,  fie  în  scopul   restabilirii   situaţiei   tabulare anterioare   înscrierii   inexacte,   fie   în   vederea   înlocuirii   unei   înscrieri   nevalabile   sau inexacte cu o înscriere valabilă sau conformă situaţiei juridice reale.           Prin urmare, acţiunea în rectificare presupune suprimarea din cartea funciară a drepturilor personale sau reale stinse prin oricare din modurile prevăzute de lege.           În   cazul   de   faţă,   reclamanta   nu   a   urmărit   radierea   nici  unui   drept   real   sau personal din cartea funciară, ci a urmărit modificarea suprafeţei imobilului deţinut în proprietate,   cum   corect   a   calificat   acţiunea   prima   instanţă şi   a   verificat   dacă  sunt îndeplinite condiţiile pentru modificarea menţiunilor de carte funciară.           Potrivit dispoziţiilor art. 914 Cod Civil proprietarul imobilului înscris în cartea funciară poate cere oricând modificarea menţiunilor din cartea funciară privitoare la destinaţia sau suprafaţa acestuia în condiţiile legii.           Procedura       de    modificare       a   suprafeţei     terenului     este    reglementată  de dispoziţiilor     art.  25    din  Ordinul     nr.  634/2006 potrivit        cărora,    dacă  suprafaţa      din măsurători       este   diferită  de    suprafaţa     înscrisă  în     cartea   funciară,     suprafaţa     din documentaţia cadastrală precedentă pentru care nu s-a deschis carte funciară sau de suprafaţa   din   actele   de   proprietate,   atunci   se   va   proceda   astfel:dacă  suprafaţa   din măsurători este mai mică, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea funciară în   baza   documentaţiei   cadastrale  şi   a   declaraţiei   proprietarului,   dacă  suprafaţa   din măsurători este mai mare cu un procent de până la 2% inclusiv, atunci suprafaţa din măsurători       se  înscrie    în   cartea   funciară  în     baza    documentaţiei       cadastrale    şi   a declaraţiei proprietarului/proprietarilor; dacă suprafaţa din măsurători   este   mai   mare cu un procent cuprins între 2-5% inclusiv, atunci suprafaţa din măsurători se înscrie în cartea   funciară  în   baza   documentaţiei   cadastrale,   cu   condiţia   prezentării   declaraţiei proprietarului/ proprietarilor, conform anexei nr. 5 şi a procesului-verbal de vecinătate care   conţine   acordul   proprietarilor   tuturor   imobilelor   învecinate,   întocmit   conform anexei     nr.  18.   În  această  situaţie     oficiul   teritorial  verifică  la    teren   corectitudinea întocmirii documentaţiei, verificare consemnată într-o notă de constatare semnată de către consilierul de cadastru şi contrasemnată de către şeful serviciului cadastru; dacă suprafaţa din măsurători este mai mare cu un procent de peste 5%, documentaţia se respinge.                     Reclamanta cunoştea această procedură, motiv pentru care a depus un proces   verbal   de   vecinătate,   dar   care   nu   este   suficient   pentru   a   fi   admisă  acţiunea, instanţa   fiind   îndrituită  să  verifice   în   care   ipoteză  din   cele   prevăzute   la   art.   25   din Ordinul nr. 634/2006 se încadrează reclamanta.           În   cazul   de   faţă,   suprafaţa   deţinută  în   plus   de   către   reclamantă,   de   327   mp depăşeşte      cu   mult   cota   de   5%    din   teren,   situaţie   în  care   modificarea      suprafeţei terenului   nu   se   va   putea   face  în   procedura   mai   sus   descrisă,   valabilă  doar   pentru diferenţe   mici   ale   suprafeţei,   de   maxim   până  la   5%.   Pentru   suprafeţe   mai   mari   de teren    reclamanta      va   trebui   să  prezinte     un   titlu  de   proprietate,   ţinând     seama     de modurile de dobândire a proprietăţii.           Susţinerea   reclamantei   potrivit   căreia   suprafaţa   de   teren   nu   se   regăseşte   în cărţile    funciare    alăturate    este   neprobată,     deoarece      nu   au   fost  indicate    parcelele învecinate cu date de carte funciară şi nici proprietarii tabulari ai acestora, pentru a putea     verifica   suprafaţa     parcelelor     învecinate,   proprietarii      tabulari   dacă  sunt     cei indicaţi în procesul verbal de vecinătate încheiat.           Aşadar,   curtea   constată  că  în   lipsa   unui   titlu  de   proprietate   care   să  justifice majorarea suprafeţei terenului de la 450 mp la 777 mp, acţiunea în reclamantei este nefondată,   deoarece   reclamanta   nu   a   dovedit   existenţa   unui   titlu   asupra   terenului pentru care solicită majorarea suprafeţei.     

Extras din Decizia nr. 873 din 21 mai 2014 a Curții de Apel Cluj, secţia I-a civilă,   sursa:http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html, DECIZII RELEVANTE Anul 2014, trimestrul II.          


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »