Încălcarea dispoziților art. 797 Cod civil din 1865 conduce la nulitatea absoluta a încheierii de admitere în principiu chiar daca aceasta e irevocabila, art.1201 din C civ din 1865.

De la -

   Încălcarea disp. art. 797 Cod civil conduce la nulitatea absoluta a   încheierii de admitere în principiu chiar daca aceasta e irevocabila si poate fi invocata în orice faza a procesului pâna la solutionarea hotarârii de recurs. Cum   încheierea de admitere în principiu este o hotarâre partiala de partaj,    ea este supusa aceleiasi sanctiuni prevazute de art. 797 Cod civil, respectiv inexistenta, în lipsa tuturor mostenitorilor, chiar daca a trecut în puterea lucrului judecat A considera ca inexistenta vizeaza numai hotarârea de  partaj fara a se putea aduce atingere încheierii de admitere în principiu  a partajului înseamna a ignora finalitatea textului mentionat care, declara nule împartelile în care nu sunt cuprinsi toti mostenitorii.
   
 Încalcarea disp. art. 797 Cod civil conduce la nulitatea absoluta a  încheierii de admitere în principiu chiar daca aceasta e irevocabila si poate fi invocata în orice faza a procesului pâna la solutionarea hotarârii de recurs Art. 797 Cod civil Dispozitiile art.797 Cod civil, stabilesc o nulitate absoluta ce face   partajul în care nu s-au cuprins toti mostenitorii, inexistent, iar nu numai anulabil. A considera ca inexistenta vizeaza numai hotarârea de  partaj fara a se putea aduce atingere încheierii de admitere în principiu   a partajului înseamna a ignora finalitatea textului mentionat care, declara nule împartelile în care nu sunt cuprinsi toti mostenitorii. Cum încheierea de admitere în principiu este o hotarâre partiala de partaj,  ea este supusa aceleiasi sanctiuni prevazute de art. 797 Cod civil, respectiv inexistenta, în lipsa tuturor mostenitorilor, chiar daca a trecut în puterea lucrului judecat. Asa cum am aratat, aceasta încheiere interlocutorie nu este opozabila mostenitorilor care nu au fost cuprinsi  la partaj, acestia putând promova oricând un alt partaj, în care nu li    se va putea invoca autoritatea de lucru judecat al vreunei hotarâri, pronuntate cu încalcarea dispozitiilor art. 797Cod civil. Desfiintarea numai a sentintei si mentinerea încheierii interlocutorii, sub aparenta respectarii autoritatii de lucru judecat prevazut de art. 1201 Cod civil, ar lipsi de finalitate acest proces, care dupa solutionarea irevocabila, nu va sista starea de indiviziune, ci va determina declansarea   unui nou proces de partaj care sa sisteze legal, cu participarea tuturor     mostenitorilor, starea de indiviziune succesorala. Aceasta exceptie a nulitatii partajului, este o exceptie absoluta, ce poate fi invocata în   orice stare a pricinii, de oricare din parti sau de instanta din oficiu. 

Curtea de Apel Piteşti -  Extras  din Decizia nr. 1472/R/2009, sursa: portal.just.ro 
     



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »