Precizarea pretenţiilor - daune materiale şi morale după începerea cercetării judecătoreşti. Lipsa caracterului tardiv, art.15 din C.pr..civ din 1865.


Dispoziţiile referitoare la constituirea de parte civilă, prevăd doar termenul limită până la care trebuie făcută aceasta – citirea actului de sesizare al instanţei, - neprevăzând imperativ şi precizarea cuantumului exact al despăgubirilor civile, care poate fi făcută pe tot parcursul procesului, întrucât nicio normă legală nu interzice majorarea sau micşorarea câtimii acestora. Practica judiciară constantă a instanţei supreme este în sensul că „nu este tardivă solicitarea obligării inculpatului la plata unor daune materiale şi morale majorate, în condiţiile în care suma pretinsă cu acest titlu a fost inclusă în cuantumul total al despăgubirilor, precizat înaintea citirii actului de sesizare, în conformitate cu disp.art.15 alin.2 C.proc.pen. Partea civilă îşi poate preciza pretenţiile până în faza dezbaterilor, fără ca aceste precizări să poată fi considerate cereri noi”


 În legătură cu modul de soluţionare a laturii civile a cauzei, Curtea reţine următoarele: Acţiunea civilă este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrângere judiciară a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege. Acţiunea civilă exercitată în procesul penal este supusă dispoziţiilor de fond ale răspunderii civile, cu unele particularităţi ce derivă din săvârşirea unei fapte ilicite, având caracter accesoriu faţă de acţiunea penală. Pentru ca acţiunea civilă să poată fi exercitată în procesul penal, se cer îndeplinite următoarele condiţii: infracţiunea să producă un prejudiciu material sau moral; între infracţiunea săvârşită şi prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate; prejudiciul trebuie să fie cert şi să nu fi fost reparat şi să existe o manifestare de voinţă în sensul constituirii de parte civilă în procesul penal. În cadrul procesului penal, acţiunea civilă se pune în mişcare prin constituirea de parte civilă. Potrivit art.15 alin.2 C.proc.pen., în vigoare la data declanşării judecăţii, constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale, precum şi în faţa instanţei de judecată până la citirea actului de sesizare, obligaţie respectată de către părţile civile la 14.09.2011 şi 12.10.2011, astfel că precizarea definitivă a pretenţiilor la 18.01.2012 nu era deloc tardivă. Mai mult, probele dosarului arată că aceste constituiri de parte civilă s-au realizat în faza de urmărire penală, fără a se preciza însă cuantumul sumelor. Curtea reţine că această constituire de parte civilă s-a realizat în faza de urmărire penală, iar majorarea sau micşorarea câtimii pretenţiilor poate fi făcută în tot cursul procesului, întrucât acestea s-ar putea să nu fie cunoscute integral la data formulării iniţiale a cuantumului prejudiciului. Dispoziţiile referitoare la constituirea de parte civilă, prevăd doar termenul limită până la care trebuie făcută aceasta – citirea actului de sesizare al instanţei, - neprevăzând imperativ şi precizarea cuantumului exact al despăgubirilor civile, care poate fi făcută pe tot parcursul procesului, întrucât nicio normă legală nu interzice majorarea sau micşorarea câtimii acestora. Nu în ultimul rând, rezultă că părţile vătămate s-au constituit la primul termen de judecată, la Judecătoria Turda, la 14 septembrie şi 12 octombrie 2011 ca părţi civile, indicând un cuantum al sumelor, înainte de citirea actului de sesizare, iar la 18.01.2012 au precizat şi majorat cuantumul daunelor materiale şi morale, majorare care poate fi făcută în tot cursul procesului, întrucât nu există niciun termen de decădere în acest sens, cu atât mai mult cu cât la 1.02.2014, a intrat în vigoare Noul Cod de procedură penală care prevede că această constituire se poate face până la începerea cercetării judecătoreşti. Practica judiciară constantă a instanţei supreme este în sensul că „nu este tardivă solicitarea obligării inculpatului la plata unor daune materiale şi morale majorate, în condiţiile în care suma pretinsă cu acest titlu a fost inclusă în cuantumul total al despăgubirilor, precizat înaintea citirii actului de sesizare, în conformitate cu disp.art.15 alin.2 C.proc.pen. Partea civilă îşi poate preciza pretenţiile până în faza dezbaterilor, fără ca aceste precizări să poată fi considerate cereri noi”. Pe cale de consecinţă, solicitările părţilor civile au fost făcute în termenul legal şi vor fi onorate ca atare de către Curte, soluţia judecătoriei fiind sub acest aspect nelegală.  (Judecător Delia Purice)


Curtea de Apel Cluj, Secţia penală, Exras din Decizia nr. 1074 din 26 noiembrie 2014, sursa: http://www.curteadeapelcluj.ro/Jurisprudenta/sectia%20penala/penal%20trim%204%202014.pd

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.