Interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs prevazut de art. 308 pct.4 Cpr.civ. din 1865.

De la -

 Motivul de recurs prevazut de art. 308 pct.4 Cpr.civ. şi-ar găsi aplicare dacă instanţa ar judeca un contract de vânzare-cumpărare ca un contract de locaţiune, sau dacă ar stabili, fără nici un suport probator, anumite obligaţii în sarcina uneia dintre părţi, deşi la încheierea contractului nu au fost avute în vedere aceste obligaţii. Din conţinutul acestui text de lege rezultă că interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecăţii.

Recurenţii şi-au întemeiat motivele de recurs pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 Cod proc. civ., motive cu privire la care instanţa reţine următoarele: Instanţa poate modifica sau casa o hotărâre când, instanţa interpretând greşit actul juridic dedus judecăţii, a schimbat natura ori înţelesul lămurit ori vădit neîndoielnic al acestuia. Din conţinutul acestui text de lege rezultă că interpretarea dată probelor constituie o chestiune de fapt, care nu justifică invocarea motivului de recurs bazat pe denaturarea actului juridic dedus judecăţii. În speţă, recurenţii invocă dispoziţiile art. 304 pct. 8 Cod proc. civ., fără a arăta însă motivele care se încadrează în acest text de lege, criticile formulate nu se circumscriu acestui motiv de recurs, deoarece nu se referă la interpretarea greşită a vreunui act juridic dedus judecăţii, ci la greşita interpretare a probelor, care nu constituie motiv de casare sau modificare în sensul art. 304 pct. 8 Cod proc. civ. Acest motiv de recurs şi-ar găsi aplicare dacă instanţa ar judeca un contract de vânzare-cumpărare ca un contract de locaţiune, sau dacă ar stabili, fără nici un suport probator, anumite obligaţii în sarcina uneia dintre părţi, deşi la încheierea contractului nu au fost avute în vedere aceste obligaţii. În speţă, obiectul acţiunii îl constituie grăniţuirea dintre proprietăţile reclamanţilor şi pârâţilor, revendicarea suprafeţei de 10 mp şi obligarea pârâţilor la retragerea 134 construcţiei provizorii de pe terenul proprietatea lor, iar obiectul cererii reconvenţionale este rectificarea CF 50188 Dragomireşti în sensul radierii suprafeţei de 20 mp de pe numele reclamanţilor, repunerea în situaţia anterioară sub aspect de CF şi să se constate că pârâţii au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafaţă de 1000 mp, situat în Dragomireşti la locul numit „acasă” şi să se dispună intabularea dreptului lor de proprietate. Prin urmare, curtea constată că reclamanţii prin acţiune sau pârâţii prin cererea reconvenţională nu invocă şi nici nu există vreun act juridic, a cărui valabilitate să fie pusă în discuţie în cauză pentru ca instanţa să schimbe natura actului sau înţelesul lămurit al acestuia.


Curtea de Apel Cluj, Secţia I-a civilă, Extras  din Decizia civilă nr. 34/R din 22 ianuarie 2015, sursa: http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html,  Secția I civilă , trim I/2015.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »