jurisprudenta

Nesemnarea minutei deciziei pronuntate în apel, de catre toti membrii completului de judecata, cu încalcarea dispozitiilor  art.309 C.p.p., atrage cazul de casare a hotarârii  prev.de art.385/9 pct.3 C.p.p. Daca acest caz nu este invocat de catre recurent,  se ia întotdeauna în considerare din oficiu, facând parte din cazurile la care face referire art.385/9 C.p.p. Potrrivit  alineatului 4 al art.385/9 C.p.p., când instanta ia în considerare motivele de casare din oficiu este obligata sa le puna în discutia partilor.N u litatea decurgând din nesemnarea minutei de catre unul din judecatori este absoluta, în sensul art.197 al.2 C.p.p., deoarece  în asemenea situatie nu se poate constata daca instanta a fost compusa potrivit prevederilor legale si daca toti membrii completului au luat parte la dezbatere.   Extras din Decizia penala nr.404/05.3.2003- Curtea de Apel București - Secția I Penala, sursa portal.just.ro

                   Victima unui accident de circulatie care a suferit 75-80 de zile de ingrijiri medicale, urmare a vatamarii sale corporale din culpa ( art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal) are dreptul la despagubiri materiale, precum si la despagubiri morale de natura a acoperi suferinta fizica si psihica pricinuita, chiar si in situatia in care daunele morale au fost incluse in cuantumul total al despagubirilor civile solicitate , iar defalcarea pe categorii de despagubiri s-a facut ulterior citirii actului de sesizare, fara a fi vorba de vreo suma suplimentara celei initiale, ci doar de o precizare a felului despagubirilor.     In aceasta situatie nu au fost incalcate dispozitiile art. 15 alin. 2    Cod procedura penala, precizarea felului despagubirilor solicitate putand fi facuta pana in faza dezbaterilor, iar pretentiile solicitate nefiind, deci, tardive.            Extras Decizia nr. 1816 din 3 septembrie 2003 - Sectia I penala Curtea de Apel București, sursa port

           In cazul in care nu s-a probat reaua-credinta a condamnatului in nerespectarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor stabilite prin hotararea de condamnare, plecarea acestuia in strainatate fiind determinata nu de intentia de a se sustrage obligatiilor ce ii reveneau, ci de dorinta de a obtine un castig material licit si necesar, revocarea suspendarii executarii pedepsei nu se impune, prelungirea termenului de incercare stabilit prin hotararea de condamnare constituind o masura suficienta pentru a atrage atentia condamnatului asupra consecintelor nerespectarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor  care au fost stabilite.          Extras din  Decizia nr. 2041 din 22 septembrie 2003 -  Curtea de Apel Bucuresti Sectia I penala, sursa portal.just.ro