jurisprudenta

    În temeiul art. 385 11   alin. (1)   si   (2)   C. proc. pen., judecarea recursului se realizeaza cu citarea partilor si în prezenta inculpatului aflat în stare de detinere. In cauza, se constata ca judecarea recursului, ce a format obiectul Dosarului penal nr. 21/112/2010, s-a realizat în lipsa inculpatului si fara efectuarea procedurii de citare la locul de detinere.   În consecinta, constatând ca sunt îndeplinite cerintele prevazute de art. 386   lit. a)   C. proc. pen., în conformitate cu dispozitiile art. 392   alin. (1)   C. proc. pen., Înalta Curte va admite contestatia în anulare formulata de contestatorul M.Z., si va fixa termen pentru rejudecarea recursului declarat de inculpatul M.Z.           Deliberând asupra cauzei de fata,     În baza lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:     Prin decizia penala nr. 1989 din 8 iunie 2012 pronuntata în Dosarul nr. 21/112/2010, Înalta Curte de Casatie si Justitie, sectia penala, a respins ca nefondat recursul formulat

Raportat la regula potrivit careia exceptiile sunt de stricta interpretare si aplicare, fiind prevazute expres, Înalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca dispozitiile  art. 24  din Legea nr. 678/2001, privind nepublicitatea sedintei de judecata, nu pot fi extinse pe cale de interpretare ori prin analogie si la alte situatii pe care norma juridica respectiva nu le prevede.     Întrucât în cauza inculpatii R.I., M.G. si P.M. au fost trimisi în judecata pentru infractiunea prev. de art. 12  alin. (1) ,  (2)  din Legea nr. 678/2001 (trafic de persoane) care se judeca dupa regula publicitatii sedintei de judecata, cât si pentru infractiunea de trafic de minori, prev. de art. 13  alin. (1) ,  (2)  din Legea nr. 678/2001, care se judeca în conditii de nepublicitate si condamnati în prima instanta si în apel pentru aceste doua infractiuni, Înalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, în mod gresit, instanta de apel a procedat la termenul din 15 septembrie 2011 la judecarea cauzei

Fata de modalitatea de desfasurare a incidentului, partea vatamata l-a tras de haine pe inculpat ce a avut perceptia ca partea vatamata încearca sa-l agreseze, motiv pentru care a adoptat o atitudine de aparare lovind-o pe partea vatamata cu o bâta pe care o avea asupra sa, în mod corect a apreciat instanta de fond ca în cauza sunt incidente dispozitiile art. 73  lit. b)  C. pen., fapta fiind comisa sub imperiul unei puternice tulburari determinata de atitudinea partii vatamate care, pe fondul consumului de alcool, a fost de natura sa sporeasca irascibilitatea inculpatului.     Si retinerea dispozitiilor art. 74  lit. a)  C. pen. este justificata, atitudinea inculpatului înainte de comiterea faptei, constând în lipsa antecedentelor penale si atitudinea manifestata pe parcursul procesului penal constând în recunoasterea faptei, instantele având în vedere si încercarea acestuia de a-si diminua contributia la comiterea faptei, fac posibila retinerea circumstantei atenuante prevazuta de