Exceptia lipsei de interes ca urmare a executarii benevole a hotarari pronuntata in apel, respingere.
Hotărârea definitivă poartă atributul executorialităţii, astfel că, dacă ea poate fi învestită cu formulă executorie (în vederea executării silite), în mod simetric, de la aceeaşi dată, un debitor diligent şi de bună credinţă o poate executa benevol. În acelaşi timp, decizia instanţei de apel este obiect al recursului, astfel cum prevede art. 299 alin.(1) C.proc.civ., iar promovarea şi susţinerea lui nu este condiţionată de neexecutarea (benevolă sau silită) a hotărârii recurate. Dimpotrivă, prin edictarea art. 311 C.proc.civ. legiuitorul admite implicit posibilitatea executării hotărârii recurate până la soluţionarea recursului, de vreme ce prin textul invocat se prevede că hotărârea casată nu are nicio putere (alin. 1), iar actele de executare sunt desfiinţate de drept, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel (alin. 2), în mod evident, ipoteza fiind incidenţă în cazul admiterii recursului. Excepţia lipsei de interes în susținerea recursului, invocată ca urmare a executării de...