jurisprudenta

       Este adevarat ca, în cazul daunelor morale, data fiind natura prejudiciului care le genereaza, nu exista criterii precise pentru determinarea lor. Problema stabilirii despagubirilor pentru daune morale nu se reduce la cuantificarea economica a unor drepturi si valori nepatrimoniale cum ar fi demnitatea, onoarea, ori suferinta psihica încercata de cel ce le pretinde. Ea presupune o apreciere si evaluare complexa a aspectelor în care vatamarile produse se exteriorizeaza si care sunt supuse puterii de apreciere a instantelor de judecata.     Prin urmare, chiar daca valorile morale nu pot fi evaluate în bani, atingerile aduse acestora îmbraca forme concrete de manifestare, iar instanta are astfel posibilitatea sa aprecieze intensitatea si gravitatea lor si sa dispuna repararea prejudiciului moral produs.     Or, instanta de apel nu a indicat care au fost, în cazul reclamantilor, drepturile nepatrimoniale lezate, aspectele în care s-au exteriorizat vatamarile produse, probele c

Încadrarea juridica retinuta de instante este si ea corecta, lovirea cu un par în zona capului, chiar daca inculpatul nu a urmarit uciderea victimei, a acceptat posibilitatea producerii acesteia, numai interventia medicala de specialitate facând ca acest lucru sa nu se produca, constituie tentativa de omor savârsita cu intentie indirecta.  Recursurile sunt nefondate.     Din analiza actelor si lucrarilor aflate la dosarul cauzei Înalta Curte retine ca este stabilit (de altfel însusi inculpatul nu neaga lovirea victimei) ca între inculpat si partea vatamata a avut loc în ziua de 15 februarie 2008 un incident. În raport de probele administrate individualizarea juridica facuta de prima instanta este gresita iar instanta de apel chiar daca nu a facut o descriere mai ampla a situatiei de fapt referindu-se sumar la relatiile conflictuale dintre inculpat si familia partii vatamate, reducerea pedepsei este justificata.     Din continutul rechizitoriului nu rezulta ca incidentul dintre