Prima zi de infatisare, suspendare, termenul de depunere a cererii modificatoare, art.132, art.134 C.pr.civ.

 Modificarea constand  prin înlocuirea obiectului acţiunii, din solicitarea de plată a creanţei principale, într-o cerere de acordare de dobânzi, raportată la creanţa principală stabilită într-un litigiu distinct, început anterior, ce s-a desfăşurat paralel cu acest litigiu, timp în care cauza pendinte a fost suspendată  este o schimbare a petitului acţiunii, respectiv a raportului juridic obligaţional dedus judecăţii şi a temeiului juridic aplicabil. Efectul pe care opunerea exprimată de oricare dintre pârâţi, cu consecinţa admiterii excepţiei de tardivitate a modificării de acţiune, îl are asupra acţiunii, profită tuturor celor aflaţi în litisconsorţiu procesual, întrucât nu este posibilă divizarea raportului juridic dedus judecăţii în sensul că modificarea acţiunii ar fi opozabilă numai acelor pârâţi care nu s-au opus, iar cei care şi-au exprimat opoziţia ar trebui să participe la soluţionarea raportului juridic litigios iniţial.   Stabilirea momentului până la care putea fi formulată o cerere modificatoare, respectiv prima zi de înfăţişare la instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că instanţa de apel a interpretat corect dispoziţiile art. 132 şi 134 C. proc. civ., atunci când a apreciat că aceasta nu se confundă cu momentul la care părţile pun concluzii în dezbateri şi că a avut loc la termenul la care instanţa de fond a dispus suspendarea cauzei, indiferent de temeiul juridic în baza căruia a pronunţat o astfel de soluţie de suspendare. Aceasta pentru că nici soluţia de suspendare a cauzei nu se putea dispune decât la prima zi de înfăţişare ca sancţiune procesuală aplicată părţilor care, legal citate, nu s-au prezentat pentru a-şi susţine punctele de vedere asupra litigiului.  

     Cum cererile modificatoare au fost formulate după repunerea cauzei pe rol, învestirea instanţei cu soluţionarea lor s-a făcut după epuizarea momentului procesual definit de prima zi de înfăţişare.  

     Prin urmare nu se poate aprecia că modificarea obiectului acţiunii În ceea ce priveşte critica întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., comună ambelor recursuri, Înalta Curte apreciază că nu este fondată.  

     Astfel, în mod corect instanţa de apel a făcut distincţie între cererile precizatoare/întregitoare şi cele modificatoare ale unei acţiuni introductive de instanţă, apreciind că o cerere modificatoare nu se poate formula decât până la prima zi de înfăţişare, în caz contrar, partea adversă având dreptul de a se opune unei modificări peste termen.  

     Prima modificare de acţiune, din data de 7 februarie 2011, a privit extinderea cadrului procesual prin introducerea în cauză de noi pârâţi.  

     A doua modificare de acţiune din data de 12 septembrie 2011, a privit înlocuirea obiectului acţiunii, din solicitarea de plată a creanţei principale, într-o cerere de acordare de dobânzi, raportată la creanţa principală stabilită într-un litigiu distinct, început anterior, ce s-a desfăşurat paralel cu acest litigiu, timp în care cauza pendinte a fost suspendată.  

     Prin urmare nu se poate aprecia că modificarea obiectului acţiunii reprezintă doar o reducere a câtimii pretenţiilor în condiţiile în care, în fapt, această cerere este o schimbare a petitului acţiunii, respectiv a raportului juridic obligaţional dedus judecăţii şi a temeiului juridic aplicabil.  

     La data de 12 septembrie 2011, primul termen după comunicarea cererii modificatoare din 7 februarie 2011, pârâţii Municipiul Galaţi, reprezentat de Primarul Municipiului Galaţi, Primarul Municipiului Galaţi şi Primăria Municipiului Galaţi se opun acestei modificări, susţinând tardivitatea acesteia.  

     Înalta Curte reţine că opoziţia la modificarea acţiunii din 7 februarie 2011 fost formulată la primul termen de judecată, 12 septembrie 2013, ce a urmat comunicării către pârâţi a acestei modificări. Efectul pe care opunerea exprimată de oricare dintre pârâţi, cu consecinţa admiterii excepţiei de tardivitate a modificării de acţiune, îl are asupra acţiunii, profită tuturor celor aflaţi în litisconsorţiu procesual, întrucât nu este posibilă divizarea raportului juridic dedus judecăţii în sensul că modificarea acţiunii ar fi opozabilă numai acelor pârâţi care nu s-au opus, iar cei care şi-au exprimat opoziţia ar trebui să participe la soluţionarea raportului juridic litigios iniţial.  

     Datorită acestui efect, este lipsită de relevanţă juridică împrejurarea că excepţia de tardivitate a modificării acţiunii a fost invocată la fond de pârâţii Municipiul Galaţi, reprezentat de Primarul Municipiului Galaţi, Primarul Municipiului Galaţi şi Primăria Municipiului Galaţi şi ca motiv de apel de către Consiliul Local, singurul dintre pârâţi, căzut în pretenţii, care avea interes procesual să continue judecata cauzei prin promovarea căii de atac.  

     În ceea ce priveşte stabilirea momentului până la care putea fi formulată o cerere modificatoare, respectiv prima zi de înfăţişare la instanţa de fond, Înalta Curte apreciază că instanţa de apel a interpretat corect dispoziţiile art. 132 şi 134 C. proc. civ., atunci când a apreciat că aceasta nu se confundă cu momentul la care părţile pun concluzii în dezbateri şi că a avut loc la termenul la care instanţa de fond a dispus suspendarea cauzei, indiferent de temeiul juridic în baza căruia a pronunţat o astfel de soluţie de suspendare. Aceasta pentru că nici soluţia de suspendare a cauzei nu se putea dispune decât la prima zi de înfăţişare ca sancţiune procesuală aplicată părţilor care, legal citate, nu s-au prezentat pentru a-şi susţine punctele de vedere asupra litigiului.  

     Cum cererile modificatoare au fost formulate după repunerea cauzei pe rol, învestirea instanţei cu soluţionarea lor s-a făcut după epuizarea momentului procesual definit de prima zi de înfăţişare.  

     Recurenţii reclamanţi au mai susţinut că nu s-a contestat tardivitatea celei de-a doua cereri, de modificare a obiectului acţiunii, însă prin constatarea tardivităţii cererii iniţiale, pârâţii introduşi ulterior în cauză au pierdut calitatea de părţi în proces, la reluarea judecăţii cererii iniţiale urmând ca Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, să îşi dezvolte propriile apărări.  

     În ceea ce priveşte motivul de recurs formulat în subsidiar în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., de recurenţii reclamanţi, referitor la greşita respingere ca inadmisibilă a acţiunii în constatare, faţă de împrejurarea că aceasta constituie obiectul cererii modificatoare, apreciată ca tardivă, nu mai poate fi analizată pe fond.  

     Faţă de toate aceste considerente, apreciind că hotărârea instanţei de apel este legală şi temeinică şi că nu sunt incidente disp. art. 304 C. proc. civ., Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursurile ca nefondate.

Extras din Decizia nr. 4893/2013 a  Secţiei Civile a ÎCCJ, sursa: www.scj.ro.