Servitute de trecere. Stabilirea despăgubirilor în favoarea proprietarului fondului aservit, la valoarea reprezentând chiria care ar putea fi obţinută de către reclamantă pentru terenul aflat în proprietatea sa, art.616 C.civ din 1864.


Curtea apreciază că în cauză nu se impune stabilirea diferenţiată a cuantumului despăgubirilor, reţinându-se în acest sens că şi art. 616 C.Civ., aplicabil în materia servituţii, face referire la pagubele care s-ar putea ocaziona proprietarului terenului, acelaşi criteriu fiind avut în vedere şi de art.998, art.999 C.civ. Deoarece, pârâta este lipsită în totalitate de două dintre atributele dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, Curtea apreciază că valoarea reprezentând chiria care ar putea fi obţinută de către reclamantă pentru terenul aflat în proprietatea sa este singura în măsură să reflecte efectiv paguba cauzată acesteia prin fapta reclamantei. Nu se va avea însă în vedere chiria calculată pentru spaţii comerciale, neexistând temeiuri suficiente în susţinerea acestei valori, fiind vorba despre o suprafaţă de teren care ar putea fi închiriată de către pârâtă pe piaţa liberă numai raportat la destinaţia sa de teren intravilan.


Ţinând cont de faptul că, astfel cum s-a arătat mai sus, întreaga suprafaţă de 426 m.p. teren aflată în proprietatea pârâtei este folosită practic de către reclamantă în vederea desfăşurării activităţii sale, Curtea apreciază că în cauză nu se impune stabilirea diferenţiată a cuantumului despăgubirilor, reţinându-se în acest sens că şi art. 616 C.Civ., aplicabil în materia servituţii, face referire la pagubele care s-ar putea ocaziona proprietarului terenului, acelaşi criteriu fiind avut în vedere şi de art.998, art.999 C.civ. care reglementează răspunderea civilă delictuală, texte de lege pe care a fost întemeiată în drept acţiunea reconvenţională formulată de pârâtă. Probele administrate în cauză pe problema despăgubirilor sunt expertiza contabilă efectuată în dosarul de fond de expertul tehnic judiciar T.M.(fila 29 şi urm., vol.II) şi expertiza contabilă efectuată în dosarul de apel de către expertul tehnic judiciar Bonte Aurel(fila 49 şi urm.) 179 Prin primul raport de expertiză s-a stabilit care ar fi valoarea de închiriere a unui metru pătrat de teren, stabilindu-se două valori de închiriere, 0,40 Euro pentru suprafaţa afectată de servitutea de trecere şi părculeţ şi 1 Euro pentru restul terenului folosit de către reclamantă în vederea desfăşurării activităţii comerciale. Prin cel de-al doilea raport s-a apreciat că paguba produsă pârâtei de către reclamantă este numai cea care rezultă din instituirea servituţii de trecere şi constă din impozitul aferent pentru teren şi valoarea ierbii afectate prin utilizarea drumului de servitute. Având în vedere că părţile nu au mai solicitat administrarea altor probe pe această problemă instanţa trebuie să aprecieze care dintre valorile indicate de către experţi reflectă în cea mai mare măsură prejudiciul şi evident despăgubirile cuvenite pârâtei, dată fiind situaţia particulară din dosar. Deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, pârâta este lipsită în totalitate de două dintre atributele dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, fără a exista un impediment legal în acest sens(cu excepţia bineînţeles a suprafeţei grevate de servitute), Curtea apreciază că valoarea reprezentând chiria care ar putea fi obţinută de către reclamantă pentru terenul aflat în proprietatea sa este singura în măsură să reflecte efectiv paguba cauzată acesteia prin fapta reclamantei. Nu se va avea însă în vedere chiria calculată pentru spaţii comerciale, neexistând temeiuri suficiente în susţinerea acestei valori, fiind vorba despre o suprafaţă de teren care ar putea fi închiriată de către pârâtă pe piaţa liberă numai raportat la destinaţia sa de teren intravilan. Valoarea despăgubirilor datorate de către reclamantă pârâtei pentru perioada solicitată, decembrie 2008 şi până la zi(octombrie 2014) este deci de 12.098, 4 Euro, sumă la care se va calcula dobânda legală prevăzută de O.G. nr.13/2011, începând cu data pronunţării hotărârii, în continuare urmând a fi achitată lunar suma de 170,4 Euro atâta timp cât situaţia de fapt şi de drept va rămâne neschimbată între părţi. Prin urmare, în temeiul art.296 C.pr.civ. instanţa va admite în parte apelul declarat de reclamanta SOCIETATEA COOPERATIVA DE CONSUM V. împotriva sentinţei civile nr. 1030 din 29.12.2010 a Judecătoriei Dragomireşti, pronunţată în dosarul nr. .../224/2009, pe care o va schimba în sensul că va fi obligată reclamanta la plata în favoarea pârâtei B.M. a sumei de 12.098,4 Euro ( echivalentul în lei la data plăţii) cu titlu de despăgubiri pentru perioada decembrie 2008- octombrie 2014, cu dobânda legală aferentă, calculată de la data pronunţării hotărârii, precum şi în continuare, lunar, suma de 170,4 Euro ( echivalentul în lei la data plăţii). Vor fi menţinute restul dispoziţiilor sentinţei. În temeiul art.276 C.pr.civ., având în vedere că pretenţiile ambelor părţi au fost admise parţial, se vor compensa cheltuielile de judecată în apel şi recurs.

Extras din Decizia civilă nr. 1359 din 27 noiembrie 2014, Curtea de Apel Cluj, secţia I-a civilă, sursa: http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html, trim.IV 2014.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.