jurisprudenta

Art. 6 alin. (1) din Codul penal stabileşte, ca unic criteriu pe baza căruia se realizează aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei, maximul special prevăzut de legea penală nouă, iar art. 4 din Legea nr. 187/2012, cu modificările ulterioare, stabileşte, ca unic criteriu pe baza căruia se realizează aplicarea noului Cod penal, ca legea penală mai favorabilă după judecarea definitivă a cauzei, maximul special prevăzut de noul Cod penal. Dispoziţiile art. 187 din noul Cod penal, care definesc expresia "pedeapsă prevăzută de lege" şi, implicit, noţiunea de maxim special prevăzut de lege, se referă la pedeapsa prevăzută în norma de incriminare şi exclud luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei. În temeiul acestor dispoziţii, pentru determinarea pedepsei prevăzute de lege şi, în consecinţă, a maximului special prevăzut de lege, se exclude luarea în considerare a circumstanţelor atenuante (cauze de reducere a pedepsei)...

Modificarea adusă prin Legea nr. 212/2008 dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, reglementează un caz de constituire a dreptului de proprietate. În acest caz, cererile de constituire sunt supuse termenului de 60 de zile prevăzut de art. II din Legea nr. 193/2007 privind modificarea şi completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, termen care se calculează de la data intrării în vigoare a Legii nr. 212/2008, respectiv 2 noiembrie 2008. Din perspectiva chestiunii de drept ce face obiectul prezentei sesizări se constată că, în forma supusă examinării, art. 36 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprie...

Curtea de Apel a apreciat că articolul „P.T., urmărit penal” conţine o eroare cu privire la stadiul procesual al cercetărilor efectuate de parchet faţă de reclamant, în sensul că nu era începută urmărirea penală, însă eroarea este scuzabilă pentru că noţiunile juridice de urmărire penală şi cercetare penală, ca şi consecinţele ce decurg din aceste două situaţii de drept, sunt chestiuni care ţin de practicarea dreptului şi pot fi dificile pentru un necunoscător.  Cât priveşte pamfletul lui A.D. (pseudonimul lui A.E.) intitulat „ P.T., una spune, acesta nu se aduce atingere demnităţii reclamantului sau vieţii sale private, ci se prezintă, într-o manieră satirică, parcursul său politic şi o parte din activitatea profesională, de persoană publică, părerile exprimate de autor constituind judecăţi de valoare asupra unor fapte concrete, verificabile şi, de altfel, necontestate.   O astfel de prezentare nu este neobişnuită în timpul campaniilor electorale, iar eventualele păreri...

În speta este de necontestat ca a fost publicat portretul reclamantei în revista pârâtei, fara ca reclamantei sa i se fi cerut acordul, astfel ca se verifica ipoteza prevazuta de art.88 alin.1 din Legea nr.8/1996.  În ceea ce priveste conditiile raspunderii civile delictuale, Curtea considera ca savârsirea unei fapte ilicite a fost dovedita, aceasta constând tocmai în utilizarea portretului fara consimtamântul persoanei reprezentate, fiind evidenta si culpa, atât timp cât avea aceasta obligatie pe care si-a încalcat-o. Ceea ce nu s-a dovedit în speta, situatie retinuta corect de catre prima instanta a fost existenta prejudiciului si în ce consta acesta, deoarece chiar reclamanta în raspunsul la interogatoriu a recunoscut la întrebarea daca publicarea imaginii sale este de natura sa aduca atingere demnitatii si reputatiei sale, ca nu este vorba de demnitatea, ci de imaginea si reputatia sa, ca ipostaza în care a fost surprinsa în fotografie nu îi prejudiciaza imaginea.În aceste...

În cauza, cererea de recurs cuprinde mentiunea formularii si, implicit, a semnarii ei prin director. Or, în raport cu dispozitiile Legii nr.31/1990, legea societatilor comerciale, în mod obisnuit calitatea de reprezentant al societatii, inclusiv în justitie, revine, potrivit actului constitutiv, administratorului, asociatului societatii. Directorul poate exercita calitatea de reprezentant al societatii comerciale în justitie doar daca i s-a conferit o astfel de atributie. În speta, directorul, presupus semnatar al cererii de recurs, nu a fost în masura sa faca dovada pretinsei sale calitati de reprezentant al societatii comerciale recurente în raport cu actul constitutiv sau potrivit altui înscris. Analizând actele dosarului Curtea constata ca exceptia lipsei dovezii calitatii de reprezentant a semnatarului cererii este întemeiata, având în vedere urmatoarele considerente:În raport cu prevederile art.67 alin.1 Cod procedura civila, societatea comerciala recurenta, persoana jurid...

P ronunţarea sentinţei în contradictoriu cu o persoană care nu a figurat ca parte în cauză şi omisiunea instanţei de a se pronunţa în contradictoriu cu pârâtul chemat în judecată echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, motiv de casare cu rejudecare conform prevederilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ Analizând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate şi din oficiu, prin prisma normelor şi dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul reţine că recursul este fondat, urmând a fi admis, însă pentru alte motive decât cele indicate de petentul-recurent.  Astfel, se constată faptul că actul constatator atacat a fost emis de Municipiul Cluj-Napoca, Direcţia Poliţia Comunitară, contestaţia fiind formulată în contradictoriu cu această instituţie, care a şi fost citată în calitate de pârâtă pe toată durata derulării procesului.  Cu toate acestea, în dispozitivul sentinţei civile 1310 din 26.01.2011 pronunţată în dosar nr. 852...

Se impune casarea sentinţei cu trimiterea dosarului spre rejudecare, în temeiul art.304 pct.7 Cod pr.civilă referitor la motivarea hotărârii care cuprinde împrejurări străine de natura pricinii, când prima instanţa a evocat probe inexistente la dosar, în sensul susţinerii soluţiei adoptate în dispozitiv, respectiv aceea de respingere a plângerii, făcând referire la declaraţii de martor, deşi în cauză nu a fost încuviinţată şi administrata o atare probă.   Prin Sentinţa civilă nr.17863/16.11.2011 pronunţată în dosarul nr.39629/211/2010 al Judecătoriei Cluj-Napoca, s-a respins ca neîntemeiată plângerea contravenţională formulată de petentul DC, în contradictoriu cu intimatul Municipiul Cluj-Napoca - Direcţia Poliţia Comunitară şi a fost menţinut ca legal şi temeinic procesul-verbal contestat nr.157371/23.11.2010.  S-a luat act că părţile nu au solicitat cheltuieli de judecată. Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin procesul verbal de consta...

In aplicarea legii penale mai favorabile, după judecarea definitivă a cauzei, potrivit art. 6 alin. (1) din Codul penal, atunci când se compară pedeapsa aplicată cu maximul special prevăzut de legea nouă, nu se va lua în considerare cauza specială de reducere a pedepsei prevăzută de art. 320 1  alin. 7 din Codul de procedură penală anterior, reţinută condamnatului şi valorificată în pedeapsa concretă. Prevederile art. 320 1  din Codul de procedură penală anterior se aplică până la începerea cercetării judecătoreşti, iar în situaţii tranzitorii (recunoaşterea vinovăţiei de către inculpaţii care au fost trimişi în judecată sub imperiul legii vechi - anterior Legii nr. 202/2010, dar care, depăşind momentul procesual al începerii cercetării judecătoreşti şi până la soluţionarea definitivă a cauzei, se judecă potrivit legii noi - după intrarea în vigoare a Legii nr. 202/2010 care a introdus art. 320 1  din Codul de procedură penală anterior), până la primul termen de jude...

    Conform practicii constante a CEDO instanţa reţine că în materie contravenţională funcţionează prezumţia de nevinovăţie, astfel încât sarcina probei revine organului constatator.La dosarul cauzei, nu există dovezi care să susţină procesul verbal de contravenţie, organul constatator comunicând instanţei că din motive tehnice nu poate pune la dispoziţie fotografia radar sau alte documente care să susţină procesul verbal de contravenţie.Aşa fiind, urmează ca instanţa în baza art. 31  şi 34 din OG nr.2/2001 privind Regimul Juridic al contravenţiilor, să admită ca întemeiată plângerea formulată de petent şi să dispună anularea procesului verbal de contravenţie.        Prin plângerea înregistrată sub nr.572/330/din 11.02.2009 petentul M.V. a solicitat instanţei anularea procesului verbal de contravenţie seria IL nr.0055296 întocmit la data de 20 ianuarie 2009 de IPJ Ialomiţa.Se reţine în procesul verbal de contravenţie că la data de 25...