Omisiunea instanţei de a se pronunţa în contradictoriu cu pârâtul chemat în judecată, art. 312 alin. 5 C.pr.civ

De la -
Pronunţarea sentinţei în contradictoriu cu o persoană care nu a figurat ca parte în cauză şi omisiunea instanţei de a se pronunţa în contradictoriu cu pârâtul chemat în judecată echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, motiv de casare cu rejudecare conform prevederilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ

Analizând hotărârea atacată pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, a motivelor de recurs invocate şi din oficiu, prin prisma normelor şi dispoziţiilor legale incidente în cauză, tribunalul reţine că recursul este fondat, urmând a fi admis, însă pentru alte motive decât cele indicate de petentul-recurent.  Astfel, se constată faptul că actul constatator atacat a fost emis de Municipiul Cluj-Napoca, Direcţia Poliţia Comunitară, contestaţia fiind formulată în contradictoriu cu această instituţie, care a şi fost citată în calitate de pârâtă pe toată durata derulării procesului.  Cu toate acestea, în dispozitivul sentinţei civile 1310 din 26.01.2011 pronunţată în dosar nr. 8529/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca, se constată că instanţa de fond s-a pronunţat în contradictoriu cu IPJ Cluj- care nu figurează ca parte în proces, omiţând a se pronunţa şi în contradictoriu cu pârâtul Municipiul Cluj-Napoca, Direcţia Poliţia Comunitară.  Or, o astfel de situaţie echivalează cu o necercetare a fondului cauzei, motiv de casare cu rejudecare conform prevederilor art. 312 alin. 5 C.pr.civ., urmând a se admite recursul declarat de recurentul PL, împotriva sentinţei civile nr. 1310 din 26.01.2011 pronunţată în dosar nr. 8529/211/2009 al Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o va casa în întregime şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.


Judecătoria Cluj-Napoca, Extras din Decizia Civilă  nr. 299/R/2012 ,Tribunalului Cluj, Secţia Mixtă de Contencios Administrativ şi Fiscal, de  Conflicte de Muncă si Asigurări Sociale, sursa: http://www.tribunalulcluj.ro/juris_hotarari/civil/8529-211-2009.pdf


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,...
Read more »

Litisconsortiu obligatoriu, actiunea de anulare a hotărâri a comisiei judeţene trebuie sa cuprindă si pe beneficiarul ei, principiul disponibilitatii, art. 59 C. proc. civ.

De la -
Deşi, în principiu, în funcţie de rolul voinţei părţilor în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Aceeaşi este situaţia anulării unei hotărâri a comisiei judeţene, fiind necesar ca pe lângă comisia judeţeană care a emis hotărârea contestată, să fie chemate în judecată şi persoanele beneficiare ale acesteia (sau moştenitorii în cazul în care vreuna dintre ele a decedat ulterior).     Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar (obligatoriu) prezintă importanţă şi pentru speţa de faţă, deoarece instanţa trebuie să constate nevalabilitatea hotărârii contestate şi faţă de beneficiarul acesteia, respectiv numitul D.G.  Instanţa reţine că, raportat la principiul disponibilităţii procesului civil conform căruia reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual, în condiţiile în care acţiunea nu a fost formulată ş...
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c...
Read more »