Pretentii, risc asigurat dovedit prin expertiza necontestata.

Înalta Curte constata ca în mod corect instanta de apel a apreciat ca riscul asigurat s-a produs - alunecarea de teren - înclinarea imobilului fiind evidenta, împrejurare stabilita de expertiza de specialitate dispusa în cauza si necontestata de recurenta.

Prin sentinta comerciala nr. 6744 pronuntata la data de 07 decembrie 2009 de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr. 1068/1285/2008, a fost admisa cererea formulata de catre reclamantul M.D.M. în contradictoriu cu pârâta SC A.T.A. SA Sucursala C.N. si a obligat pârâta sa plateasca reclamantului suma de 177.000 RON despagubiri cu 5.875,18 RON cheltuieli de judecata.

    Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca între parti a fost încheiat la data de 29 octombrie 2007, polita de asigurare, potrivit careia pârâta s-a obligat sa plateasca despagubiri în situatia în care imobilul reclamantului, situat în C.N., în suprafata de 160 m.p., construit în anul 2007 a fost afectat de pagube, inclusiv în ipoteza producerii unei alunecari de teren; polita a fost încheiata pe o durata de un an, pentru suma asigurata de 700.000 RON, cu valabilitate de un an de zile de la data încheierii contractului si a politei, respectiv pâna la 29 septembrie 2008.

    În data de 19 noiembrie 2007, asiguratorul a fost avizat de catre asigurat de faptul ca în urma unei alunecari de teren ce a afectat si parcela sa, constructia s-a deplasat pe o distanta de 10 cm, înclinându-se în acelasi sens tot cu 10 cm, situatie în care a solicitat un avans în suma 45.000 RON, reprezentând 30% conform contractului si politei de asigurare, suma necesara acoperirii costurilor lucrarilor ce trebuiau efectuate de urgenta pentru consolidarea amplasamentului.

    S-a retinut ca imobilul a suferit o avarie în urma deplasarii terenului de sub constructie, el înclinându-se, fapt dovedit si prin efectuarea unei expertize tehnice de specialitate de catre expertul tehnic judiciar A.G. Acest expert a stabilit ca pagubele aduse imobilului se ridica la suma de 177.000 RON, ele fiind produse ca urmare a unei alunecari de teren. Raportul de expertiza a fost semnat inclusiv de catre expertul asistent propus de catre pârâta, B.G., acesta neavând o alta parere decât expertul principal; s-a constatat ca terenul a alunecat în directia drumului existent în apropiere, pentru îndreptarea lucrurilor fiind necesara efectuarea de lucrari constând în drenaje pentru colectarea apelor meteorice si freatice, montarea unui sistem de piloni la o adâncime de opt metri în fata imobilului si alte operatiuni de aducere a constructiei în plan vertical, sub jumatate din spate a constructiei.

    Pârâta a sustinut, în apararea sa, ca ar fi avut loc o tasare a terenului, risc neasigurat si nu o alunecare a lui, pe care Tribunalul a înlaturat-o, dat fiind situatia clara de fapt a alunecarii terenului de sub casa, având ca efect înclinarea constructiei - casei - suferind avarii.

    De asemenea, au fost înlaturate sustinerile pârâtei constând în aceea ca reclamantul nu a avizat-o în termen de cinci zile de la producerea riscului asigurat, întrucât pârâta nu a încercat sa stabileasca, pe calea unei expertize, ce s-a întâmplat, aceasta s-a limitat sa ceara reclamantului tot felul de acte pe care acesta nu are cum sa le detina sau nu are de ce sa i le comunice, astfel ca instanta de fond a apreciat ca art. 10.2 din conditiile speciale privind asigurarea cladirilor apartinând persoanelor fizice, nu sunt incidente, iar neîndeplinirea ei este exoneratoare de raspundere doar daca, asa cum prevede art. 10.4 din aceleasi conditii, din acest motiv nu a putut fi determinata cauza sau marimea reala a pagubei produse, ceea ce nu este cazul în speta.

    A mai retinut, în esenta, ca pârâta nu a întreprins nici un demers pentru a stabili cauza evenimentului si lamurirea situatiei de fapt. De altfel, pârâta pe parcursul derularii procesului nu a depus diligente si aparari din care sa rezulte sustinerile facute atât oral cât si în scris.

    Prima instanta a constatat ca riscul asigurat s-a produs, înclinarea imobilului fiind vizibila, iar despagubirile ce i se cuvin reclamantului au fost stabilite printr-o expertiza tehnica de specialitate, nefiind contestate, în atare conditii conventiile legal facute având putere de lege între partile contractante, conform art. 969 C. civ. motiv pentru care actiunea a fost admisa, iar pârâta obligata la plata catre reclamant a sumei de 177.000 RON, despagubiri necesare pentru aducerea casei în plan vertical.

    În temeiul art. 274 C. proc. civ., pârâta a fost obligata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata reprezentând suma de 4.195,18 RON, taxa judiciara de timbru, timbru judiciar si suma de 1.680 RON reprezentând onorariu expert.

    Împotriva acestei solutii a formulat apel pârâta SC A.T.A. SA prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea în tot a sentintei civile atacate si respingerea actiunii reclamantului ca neîntemeiata.

    În motivare s-a aratat ca evenimentul reclamat de catre asigurat respectiv înclinarea imobilului a avut loc în data de 06 noiembrie 2007 conform declaratiei acestuia, iar avizarea de dauna a avut loc la 19 noiembrie 2007 cu depasirea termenului stabilit de art. 10 alin. (3) lit. a) din Conditiile speciale privind asigurarea cladirilor apartinând persoanelor fizice.

    Afirmatia conform careia apelanta nu a încercat sa estimeze marimea reala a pagubei este nereala întrucât aceasta a solicitat documente reclamantului însa prezentarea acestora a fost refuzata.

    Referitor la expertiza tehnica analizata de prima instanta apelanta a învederat ca în cauza nu a fost efectuata o expertiza de specialitate a unui geolog, ci o expertiza efectuata de un expert în constructii civile si comerciale, prin urmare nu a fost stabilit riscul asigurat, refuzându-se efectuarea unei expertize tehnice.

    A mai aratat apelanta ca reclamantul nu a asigurat documentatia necesara, în calitate de asigurat era obligat ca la încheierea politei de asigurare sa prezinte informatii detaliate si complete în legatura cu toti factorii care ar putea influenta producerea unui risc acoperit factori în baza carora asiguratorul sa decide daca acopera riscul sau îl accepta numai în anumite conditii.

    Prin decizia nr. 98 din 6 septembrie 2010 a Curtii de Apel Cluj, sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, a respins ca nefondat apelul pârâtei si a fost obligata apelanta sa plateasca intimatului - reclamant M.D.M. suma de 2.000 RON cheltuieli de judecata în apel.

    S-a retinut în considerentele deciziei ca actiunea a fost motivata prin invocarea împrejurarii ca subsecvent încheierii contractului de asigurare si a politei de asigurare cu acoperire standard si extinsa privind riscurile catastrofice - prabusire - alunecarea de teren s-a produs riscul asigurat fapt notificat pârâtei prin adresa din data de 19 noiembrie 2007.

    Partile au încercat prin corespondenta purtata sa solutioneze litigiul pe cale amiabila însa, nu au ajuns la nici un rezultat.

    Partile din litigiu au semnat polita din 29 octombrie 2007 în intervalul 30 octombrie 2007 – 29 octombrie 2008 specificatia de asigurare cu caracteristicile evidentiate de parti ulterior la data producerii evenimentului fiind completata în nota de avizare cu privire la producerea evenimentelor asigurate pe formularul furnizat de catre pârâta întocmindu-se si lista bunurilor avariate si/sau distruse si a valorilor acestora, ceea ce a condus la concluzia instantei de apel ca înscrisurile prezentate au facut dovada contrara celor afirmate, în sensul urmarii procedurii prealabile a concilierii.

    S-a apreciat ca termenul invocat de catre apelanta ca fiind nerespectat de catre reclamant nu poate fi considerat ca fiind esential prevederile art. 17 pct. 5 din Conditiile generale privind asigurarea mixta pentru persoane fizice evidentiind în mod expres care sunt obligatiile asiguratului dupa producerea riscului asigurat si a caror nerespectare de a îndreptati asiguratorul sa refuze plata despagubirii daca din acest motiv nu a putut fi determinata cauza sau marimea reala a pagubei produse din riscurile asigurate ori determinarea conditiilor producerii riscului asigurat a fost realizata în cauza prin interpusii pârâtei fiind întocmite documente în acest sens.

    Capitolul privind riscurile acoperite stabileste ca fiind o extindere la acoperirile standard sau standard extinse cu plata primelor de asigurare suplimentara si prevederea expresa pe formularul de polita a riscurilor catastrofice definite ca fiind cutremur de pamânt, inundatii si aluviuni provenind din revarsarea apelor de suprafata si precipitatii atmosferice temporare inclusiv din topirea zapezii ori ghetii, prabusirea si/sau alunecarea de teren.

    Afirmatia apelantei potrivit careia riscul alunecarii de teren care s-a produs în cauza nu a fost acoperit datorita împrejurarii ca asiguratul nu a prezentat informatii detaliate si complete anterior încheierii conventiei a fost înlaturata, întrucât obligatia evidentiata era una care incumba cocontractantului în perioada anterioara încheierii conventiei, iar înscrisurile prezentate au confirmat ca partile au convenit cu privire la acoperirea acestui risc ca urmare a stabilirii si platii primelor de asigurare, evidentiate în contractul încheiat de parti.

    Împotriva deciziei pronuntate în apel, pârâta a declarat recurs criticând - o sub aspectul ca, instanta de fond a respins cererea de administrarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea geologie sau a unei contraexpertize, probe concludente si utile în lamurirea prezentei cauzei, din perspectiva dovedirii cauzei exoneratoare invocata, în opinia recurentei în cauza s-a dispus efectuarea unei expertize prin care expertul sa raspunda si la obiectivul privind cauzele producerii pagubelor în constructii, alunecare sau tasare de teren, care nu era competent sa raspunda, iar concluzia acestui expert ca pagubele produse se datoreaza unei alunecari de teren este lipsita de o argumentatie stiintifica.

    În continuare, mai sustine recurenta ca în lipsa probelor -interogatoriul pârâtului, efectuarea unei expertize tehnice geologice si completarea expertizei initiale sau administrarea unei contraexpertize - a caror efectuare nu s-a dispus, instanta de apel a dat o hotarâre cu încalcarea dispozitiilor art. 261 pct. 5 C. proc. civ., aceasta nemotivând în fapt si în drept motivele care format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au înlaturat cererile partilor, nerespectarea acestor prevederi constituind motiv de casare a hotarârii recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare.

    În consecinta, recurenta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare, invocând ca temei de drept pct. 7 al art. 304 C. proc. civ.

    Intimatul reclamant a depus la data de 3 februarie 2011 întâmpinare prin care a invocat, în principal exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a recurentei, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

    Recursul este nefondat, conform considerentelor ce se vor expune în continuare.

    Înalta Curte având în vedere exceptia invocata de intimata prin întâmpinare, o apreciaza ca o aparare de fond, neîntemeiata, întrucât societatea de asigurari prin sucursala, coordoneaza activitatea din raza teritoriala arondata sucursalei pe care o conduce, reprezinta societatea în fata tuturor autoritatilor, inclusiv a instantelor judecatoresti, organelor fiscale, autoritatilor administrative si locale, lucrând în numele si pentru SC A.T.A. SA, conform atributiilor conferite prin actul aditional la actul constitutiv al societatii mama, depus la dosarul de fond. Prin urmare, apararea intimatului reclamant vizând exceptia invocata nu poate fi primita, pentru considerentele anterior expuse.

    Potrivit dispozitiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotarâri se poate cere când hotarârea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau când cuprinde motive contradictorii sau straine de natura pricinii.

    Din examinarea criticilor formulate de recurenta în raport de întregul material probatoriu administrat în cauza din perspectiva motivului de nelegalitate invocat, Înalta Curte constata ca în mod corect instanta de apel a apreciat ca riscul asigurat s-a produs - alunecarea de teren - înclinarea imobilului fiind evidenta, împrejurare stabilita de expertiza de specialitate dispusa în cauza si necontestata de recurenta.

    Prin urmare, instanta de apel a analizat criticile formulate în apel sub aspectul dezlegarii problemelor de drept cu care a fost învestita raportate la situatie de fapt stabilita în mod concret si real.

    Înalta Curte, urmeaza sa înlature ca nefondate criticile recurente privind incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 7 C. proc. civ., întrucât, asa cum se poate observa din lecturarea deciziei pronuntate în apel, aceasta arata motivele de fapt si drept care au format convingerea instantei, precum si cele pentru care s-au înlaturat cererile partilor, aspecte analizate mai sus.

    Referitor la criticile formulate de recurenta ce vizeaza administrarea unor probe concludente si utile cauzei, Înalta Curte urmeaza sa le respinga ca nefondate, întrucât criticile formulate se refera la aspecte de netemeinicie a deciziei, ori, în calea de atac a recursului, controlul judiciar se face numai din perspectiva motivelor de nelegalitate prevazute limitativ si expres de dispozitiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.

    În consecinta, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmeaza sa respinga ca nefondat recursul declarat de pârâta.

    În ceea ce priveste cererea de acordare a cheltuielilor de judecata solicitate de reclamant prin avocat, Înalta Curte, urmeaza sa o respinga, în raport de dispozitiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., potrivit carora instanta de judecata poate aprecia în ce masura cheltuielile de judecata solicitate sunt justificate fata de complexitatea cauzei si munca prestata de avocat. Din examinarea mandatului avocatului intimatului - reclamant a rezultat ca limitele acestuia au fost date doar pentru redactarea întâmpinarii, apararea acestuia rezumându-se doar la acest aspect, fara implicarea avocatului în sustinerea sau reprezentarea partii, motiv pentru care cheltuielile solicitate nu pot fi acordate.

Text extras din Decizia nr. 538/2011 a Sectiei Comerciale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa www.scj.ro.