Cerere lipsa apare primul termen, motivare, posibilitatea de a depune concluzii scrise, art.156 C.pr.civ .din 1865.

Apelanta nu a depus motivele de apel, solicitând amânarea cauzei în vederea angajarii unui aparator, cerere, care în mod corect a fost respinsa de instanta, deoarece nu erau îndeplinite cerintele art. 156 alin. (1) C. proc. civ… Sustinerea recurentei, potrivit careia i s-a încalcat dreptul la aparare, nu poate fi primita, deoarece la dosarul cauzei, exista o delegatie de reprezentare din parte unei societati de avocatura, iar cererea de amânare formulata de catre apelanta pentru angajarea unui avocat care sa le reprezinte interesele, în mod corect a fost apreciata de instanta de apel ca nefiind temeinic motivata, sens în care a procedat la amânarea pronuntarii în dosar, astfel ca, apelantul nu a fost în nici un caz prejudiciat sub aspectul lipsei unei aparari competente, deoarece avea posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise

    Din actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
    Prin sentinta comerciala nr. 5091 din 20 aprilie 2010 Tribunalul Bucuresti, sectia a VI - a comerciala, a respins ca neîntemeiata cererea de chemare în judecata formulata de reclamanta SC M.C. SRL în contradictoriu cu pârâta Agentia Domeniilor Statului Bucuresti.
    Pentru a hotarî astfel, instanta de fond a retinut ca reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la atribuirea catre reclamanta a suprafetei de 10,2 ha pe care sunt construite sere proprietatea reclamantei, active intabulate sau achizitionate prin contractul din 9 august 2006 de la SC A., jud. Dolj.
    Din analiza probatoriilor administrate în cauza, instanta de fond, a apreciat ca, conditiile stricte din lege si din normele de aplicare nu sunt realizate pentru a se atribui concesiunea terenului, constatând actiunea ca fiind neîntemeiata.
    Împotriva acestei hotarâri a declarat apel reclamanta SC M.C. SRL, însa apelul este nemotivat, desi prin declaratia de apel înregistrata la data de 18 iunie 2010 reclamanta a învederat ca motivele de apel vor fi depuse „pâna cel târziu la prima zi de înfatisare".
    Curtea de Apel Bucuresti, sectia a V-a comerciala, prin decizia comerciala nr. 552 din 15 noiembrie 2010 a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanta SC M.C. SRL, retinând ca, hotarârea apelata este legala si temeinica, instanta de fond stabilind în mod corect situatia de fapt în urma probatoriului amplu administrat, facând o corecta aplicare a dispozitiilor legale incidente la situatia de fapt contestata, motiv pentru care Curtea îsi însuseste motivatia instantei de fond, constatând ca în apel nu au fost invocate situatii noi sau alte aspecte care sa nu fi facut obiectul judecatii în fondul cauzei.
    Împotiva acestei decizii, a declarat recurs reclamanta SC M.C. SRL, întemeiat pe dispozitiile art. 3041 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate cu trimitere spre rejudecare aceleiasi instante.
    Critica adusa deciziei recurate se refera în esenta la faptul ca instanta de apel a retinut o stare de fapt eronata, apreciind ca nu sunt îndeplinite conditiile art. 156 alin. (1) C. civ., desi la dosar exista delegatia emisa la data de 05 octombrie 2010 de cabinetul de avocatura care a reprezentat societatea si la judecata în fond si în care se mentiona ca aparatorul este împuternicit sa asiste si sa reprezinte societatea în fata Curtii de Apel Bucuresti.
    Analizând critica adusa deciziei atacate, Înalta Curte constata ca aceasta este nefondata, urmând ca recursul reclamantei sa fie respins, pentru urmatoarele considerente:
    Motivul de recurs prevazut de dispozitiile art. 3041 C. proc. civ., invocat de recurent, se constata ca este nefondat, având în vedere ca recursul declarat împotriva unei hotarâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute de art. 304, instanta putând sa examineze cauza sub toate aspectele.
    În acest context, Înalta Curte constata ca recurenta a exercitat calea de atac a apelului, sens în care incidenta textului de lege invocat în sustinerea recursului nu se sustine.
    Aceasta, deoarece, recurenta a declarat apel, însa acesta nu a fost motivat, potrivit dispozitiilor art. 287 alin. (4) C. proc. civ., iar la termenul de judecata din 18 octombrie 2010, apelanta nu a depus motivele de apel, solicitând amânarea cauzei în vederea angajarii unui aparator, cerere, care în mod corect a fost respinsa de instanta, deoarece nu erau îndeplinite cerintele art. 156 alin. (1) C. proc. civ., sens în care instanta, în temeiul art. 156 alin. (2) din acelasi Cod a dispus amânarea pronuntarii pentru a da posibilitatea partilor sa depuna concluzii scrise.
    În raport de aceasta situatie, sustinerea recurentei, potrivit careia i s-a încalcat dreptul la aparare, nu poate fi primita, deoarece la dosarul cauzei, exista o delegatie de reprezentare din parte unei societati de avocatura, iar cererea de amânare formulata de catre apelanta pentru angajarea unui avocat care sa le reprezinte interesele, în mod corect a fost apreciata de instanta de apel ca nefiind temeinic motivata, sens în care a procedat la amânarea pronuntarii în dosar, astfel ca, apelantul nu a fost în nici un caz prejudiciat sub aspectul lipsei unei aparari competente, deoarece avea posibilitatea de a depune la dosar concluzii scrise, iar art. 156 alin. (1) C. proc. civ., sunt prevazute de o norma permisiva si nu o norma imperativa.
    Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC M.C. SRL Tg. Carbunesti.

 Extras din Decizia nr. 1543/2011 a Sectiei Comerciale a Înaltei Curti de Casatie si Justitie , sursa: scj.ro.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.