Nulitate recurs, neindicarea greselilor savarsite, art.3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

De la -
Simpla nemultumire a partii fata de solutia pronuntata pe fondul litigiului, fara a se arata, în concret, în ce constau greselile savârsite de instanta si legea încalcata cu privire la  încheierea de îndreptare a erorii materiale, pentru a se putea, astfel, verifica încadrarea acestora în cazurile limitativ prevazute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. nu este suficienta pentru a justifica admiterea recursului, lipsa acestora fiind sanctionata de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

    Asupra cererii de recurs de fata;
    Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
    Prin încheierea de sedinta din 28 iunie 2012, Curtea de Apel Galati, sectia a II-a civila, maritima si fluviala, a admis cererea reclamantei SC A. SRL Voluntari si în consecinta, a îndreptat eroarea materiala de dactilografiere strecurata în dispozitivul deciziei nr. 43 din 9 mai 2012 pronuntata de Curtea de Apel Galati, în sensul ca în dispozitivul acesteia în alin. (5) se trece suma de 115.036,83 RON cum este corect, în loc de 15.036,83 RON cum din eroare s-a trecut.
    Împotriva acestei decizii, SC A.L. SRL Braila a declarat recurs, fara a indica temeiul de drept, prin care se solicita admiterea recursului.
    În sustinerea recursului, dupa prezentarea pe scurt a situatiei de fapt, se arata ca gresit s-a procedat la aplicarea dispozitiilor art. 1143 C. civ., având în vedere ca la instanta de fond pricina s-a judecat doar pe exceptia prevazuta de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958.
    Recurenta mai arata ca nici în fata instantei de apel nu s-a discutat si nu s-a solicitat sa se faca dovada cu acte din care sa rezulte contravaloarea marfurilor livrate, fiind de datoria instantei sa solicite actele, sa analizeze continutul contractului din 1 septembrie 2007 si sa observe ca marfa are valoarea de 88.971,54 RON.
    Înalta Curte, a luat în examinare exceptia nulitatii recursului în raport de prevederile art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., invocata din oficiu, retinând urmatoarele:
    Potrivit dispozitiilor art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii, motivele de nelegalitate pe care se întemeiaza recursul si dezvoltarea lor, sau dupa caz, mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.
    În actuala reglementare, recursul este calea de atac de reformare, nedevolutiva, care se exercita numai pentru motivele strict prevazute de lege, art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., prin care se realizeaza un control judiciar al deciziei atacate sub aspectul legalitatii acesteia din perspectiva motivelor de nelegalitate mai sus aratate.
    În speta, prin cererea de recurs formulata împotriva, recurenta nu a formulat critici ce ar putea face o posibila încadrare a acestora într-unul din motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (3) din acelasi Cod.
    Astfel, se constata ca, recurenta si-a exprimat nemultumirea cu privire la aplicarea prevederilor art. 1143 C. civ. si ca nu s-a tinut cont de compensare, de facturi si de avizele de însotire a marfurilor, critici ce vizeaza de fapt fondul cauzei si nu încheierea recurata. Or, simpla nemultumire a partii fata de solutia pronuntata pe fondul litigiului, fara a se arata, în concret, în ce constau greselile savârsite de instanta si legea încalcata pentru a se putea, astfel, verifica încadrarea acestora în cazurile limitativ prevazute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. nu este suficienta pentru a justifica admiterea recursului, lipsa acestora fiind sanctionata de art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.

 Extras din Decizia  nr. 4135/2012, Sectia Comerciala a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »