Revizuire inadmisibila, practica judiciara neunitara,art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

De la -
Practica judiciara neunitara de la nivelul Curtii de Apel Brasov , privind litiigile ce au ca obiect drepturi de natura salariala, nu se incadreaza in motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. Dispozitiile mentionate se întemeiaza pe autoritatea de lucru judecat si are în vedere situatia în care, prin cea de-a doua hotarâre, pronuntata în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane si având aceeasi calitate, se încalca cele stabilite printr-o hotarâre anterioara, aspect ce semnifica faptul ca revizuirea pentru contrarietate de hotarâri reprezinta „constatarea cu întârziere a autoritatii lucrului judecat".     


Asupra cererii de revizuire de fata;
    Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:
    Prin decizia nr. 83/M din 20 ianuarie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Brasov s-a respins recursul declarat de S.N.T.F.C. „CFR Calatori" SA Bucuresti. S-a admis în parte recursul declarat de M.L., a fost modificata sentinta nr. 1248/2011 a Tribunalului Brasov, în sensul obligarii S.N.T.F.C. „CFR Calatori" SA Bucuresti la plata ajutorului material de Paste aferent anului 2010, actualizata la zi cu rata inflatiei si dobânda legala de la data scadentei pâna la data platii.
    Împotriva acestei decizii, S.N.T.F.C. „CFR Calatori" SA Bucuresti a formulat cerere de revizuire, întemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., în motivarea careia s-a sustinut ca într-o cauza similara, solutionata prin decizia nr. 24/M din 13 ianuarie 2012, în Dosarul nr. 9303/62/2011, Curtea de Apel Brasov a respins toate recursurile.
    Înalta Curte, în temeiul dispozitiilor art. 137 C. proc. civ., a luat în examinare exceptia inadmisibilitatii cererii de revizuire invocata din oficiu si a retinut:
    În considerarea caracterului sau de cale extraordinara de atac, revizuirea poate fi exercitata în mod valabil numai sub conditia ca motivele de fapt care o sustin sa corespunda unora dintre acelea limitativ si expres prevazute de art. 322 C. proc. civ.
    Potrivit dispozitiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ. revizuirea poate fi ceruta daca exista hotarâri definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane, având aceeasi calitate.
    Rezulta ca revizuirea întemeiata pe textul legal anterior citat este admisibila doar daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unor hotarâri judecatoresti definitive, hotarârile judecatoresti în cauza sa fie potrivnice si sa existe tripla identitate de parti, obiect si cauza.
    Motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. se întemeiaza pe autoritatea de lucru judecat si are în vedere situatia în care, prin cea de-a doua hotarâre, pronuntata în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane si având aceeasi calitate, se încalca cele stabilite printr-o hotarâre anterioara, aspect ce semnifica faptul ca revizuirea pentru contrarietate de hotarâri reprezinta „constatarea cu întârziere a autoritatii lucrului judecat".
    Prin aceasta reglementare s-a urmarit crearea unei cai de rezolvare a situatiilor în care, judecându-se separat doua sau mai multe cauze si neobservându-se existenta autoritatii de lucru judecat, se ajunge la hotarâri potrivnice ale caror dispozitii nu se pot duce la executare.
    Or, în speta, se constata ca argumentele ce stau la baza promovarii prezentei cai de atac vizeaza practica judiciara de la nivelul Curtii de Apel Brasov cu privire la litigiile ce au ca obiect drepturi de natura salariala, argumente ce nu se încadreaza în motivul de revizuire prevazut de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
    Fata de aceste considerente, Înalta Curte, urmeaza sa respinga cererea de revizuire formulata împotriva deciziei nr. 83/M din 20 ianuarie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Brasov, ca inadmisibila.

Text extras din Decizia nr. 4143/2012 a Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sursa scj.ro


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »