Mandat european de arestare, amanarea predarii.

De la -
       Amânarea predarii se impune deoarece exista indicii ca desi faptele pentru care inculpatul este trimis în judecata nu sunt în totalitate identice ca si acte materiale separate de cele retinute în mandat, exista posibilitatea identitatii unor astfel de acte din continutul infractiunii continuate de furt calificat iar încadrarile juridice (învinuirile) sunt practic aceleasi, faptele sustinându-se a fi fost comise în grup organizat.

       Recurenta persoana solicitata a solicitat respingerea cererii de executare a mandatului european de arestare.
    Instanta de recurs retine urmatoarele:
    Amânarea predarii se impune deoarece exista indicii, raportat la actele dosarului si al rechizitoriului care face obiectul Dosarului nr. 1038/117/2011 al Tribunalului Cluj, ca desi faptele pentru care inculpatul este trimis în judecata nu sunt în totalitate identice ca si acte materiale separate de cele retinute în mandat, exista posibilitatea identitatii unor astfel de acte din continutul infractiunii continuate de furt calificat iar încadrarile juridice (învinuirile) sunt practic aceleasi, faptele sustinându-se a fi fost comise în grup organizat. Se va dispune astfel arestarea persoanei solicitate pe o perioada de 30 de zile de la data încetarii motivelor care au justificat amânarea predarii si emiterea mandatului de arestare în acest sens.
    Strict legal, reiesind inclusiv din motivarea recursului procurorului, rezulta ca în speta se apeleaza la apreciere din partea organelor judiciare în a refuza sau nu amânarea predarii, or, motivarea instantei de judecata o consideram ca fiind pertinenta, se constata existenta unui dosar în care persoana solicitata este judecata de autoritatile judiciare române, ce coroborat cu celelalte împrejurari învederate apar ca suficiente în a cataloga sentinta atacata ca fiind temeinica.
    În alt plan, cu deplina legalitate Curtea a constatat ca sunt incidente dispozitiilor art. 112 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 si, raportat la consimtamântul persoanei solicitate la predare, la împrejurarea ca faptele pentru care este urmarita persoana solicitata au fost incluse de autoritatile franceze în lista celor 32 de infractiuni ce nu necesita verificarea dublei incriminari la pozitia „participare la un grup criminal organizat" si „Furt organizat sau armat" si reglementate prin art. 96 din Legea nr. 302/2004, precum si la faptul ca nu sunt prezente în cauza motive obligatorii sau optionale de refuz a executarii mandatului, conform art. 98 din Legea nr. 302/2004 - instanta a dispus astfel punerea în executare a mandatului european de arestare emis la data de 22 septembrie 2011 de catre H.B., substitut al Procurorului Republicii de pe lânga Tribunalul de Mare Instanta din Nancy, Franta, în Dosar nr. Parchet 09/7767 - nr. Instructie JIRSCC/09/3, pe numele persoanei solicitate T.D. si a dispus amânarea predarii acestuia catre autoritatile judiciare franceze în vederea executarii mandatului european de arestare pâna la solutionarea definitiva a procesului penal care face obiectul Dosarului penal nr. 1038/117/2011 al Tribunalului Cluj, iar în caz de condamnare prin privare de libertate, dupa executarea pedepsei sau considerarea ca executata a acesteia.
    Asa fiind, pe considerentele art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se vor respinge ca nefondate prezentele recursuri


Text extras din Decizia nr. 4313/2011 a Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »