Revizuire admisa, perimare, contrarietate de hotarari, art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

De la -
    Judecatoria Timisoara, în Dosarul nr. 1863.1/325/2008, în baza dispozitiilor art. 1551 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei si a trimis dosarul spre pastrare arhivei Judecatoriei Timisoara pâna când reclamantii se vor conforma dispozitiilor instantei, constatând ca acestia nu au depus la dosar actele de mostenitor ale pârâtilor persoane fizice si nu au facut dovada acceptarii mostenirii defunctului B.P. Reclamantii I.P. si C.L. au declarat recurs, iar Tribunalul Timis, sectia I civila, prin decizia nr. 385/R din data de 16 martie 2012 a admis recursul, a casat încheierea de suspendare a judecarii cauzei din data de 5 octombrie 2010 si a trimis pricina pentru continuarea solutionarii cauzei aceleiasi instante, retinând ca, în speta, nu se identifica cerintele de exigenta ale suspendarii judecatii fundamentate pe dispozitiile art. 1551 C. proc. civ. Judecatoria Timisoara, prin sentinta civila nr. 4531 din 21 februarie 2012 pronuntata în Dosarul nr. 1863.1/326/2008, a constatat perimarea actiunii formulate de reclamantii I.P. si C.L., hotarare irevocabila prin nerecurare. Constatând ca instanta de fond a încalcat dispozitiile legale incidente în speta, respectiv art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul B.P. împotriva deciziei civile nr. 1697 din 28 iunie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, sectia I civila, va modifica decizia recurata, va admite cererea de revizuire si va dispune anularea hotarârii potrivnice, respectiv a deciziei nr. 365/R din data de 16 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Timis, sectia I civila.

Analizând actele si lucrarile dosarului, Înalta Curte constata ca acesta este fondat pentru urmatoarele motive:
    Prin actiunea înregistrata pe rolul Curtii de Apel Timisoara, sectia I civila, petentul B.P. a formulat cerere de revizuire întemeiata pe dispozitiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., solicitând anularea deciziei nr. 365/R din 16 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Timis, sectia I civila, în Dosarul nr. 1863.1/325/2008/a1, aceasta fiind contrara sentintei nr. 4531 din 21 februarie 2012 a Judecatoriei Timisoara în Dosarul nr 1863.1/325/2008.
    Judecatoria Timisoara, în Dosarul nr. 1863.1/325/2008, în baza dispozitiilor art. 1551 C. proc. civ., a suspendat judecata cauzei si a trimis dosarul spre pastrare arhivei Judecatoriei Timisoara pâna când reclamantii se vor conforma dispozitiilor instantei, constatând ca acestia nu au depus la dosar actele de mostenitor ale pârâtilor persoane fizice si nu au facut dovada acceptarii mostenirii defunctului B.P.
    Împotriva acestei încheieri, reclamantii I.P. si C.L. au declarat recurs, iar Tribunalul Timis, sectia I civila, prin decizia nr. 385/R ( n.n probabil decizia nr. 365 ) din data de 16 martie 2012 a admis recursul, a casat încheierea de suspendare a judecarii cauzei din data de 5 octombrie 2010 si a trimis pricina pentru continuarea solutionarii cauzei aceleiasi instante, respectiv Judecatoria Timisoara, retinând ca, în speta, nu se identifica cerintele de exigenta ale suspendarii judecatii fundamentate pe dispozitiile art. 1551 C. proc. civ.
    La data de 21 februarie 2012, Judecatoria Timisoara, prin sentinta civila nr. 4531 pronuntata în Dosarul nr. 1863.1/326/2008, a constatat perimarea actiunii formulate de reclamantii I.P. si C.L., din analiza actelor dosarului reiesind ca sunt întrunite conditiile legale pentru a opera perimarea, pricina ramânând în nelucrare din vina partilor timp de 1 an, hotarâre irevocabila prin nerecurare.
    Potrivit art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotarâri se poate cere daca exista doua hotarâri definitive potrivnice, date de instante de acelasi grad sau de grade deosebite, în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane, având aceeasi calitate.
    Asadar, revizuirea pentru contrarietate de hotarâri îsi are suportul logic în respectarea puterii lucrului judecat, când instantele au dat solutii contrare, a caror executare este imposibila ca urmare a faptului ca fiecare parte se prevaleaza de hotarârea care îi este favorabila, iar iesirea din situatia anormala, creata de existenta hotarârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea si anularea ultimei hotarâri care înfrânge principiul autoritatii de lucru judecat.
    Hotarârile ce fac obiectul prezentei cereri de revizuire sunt irevocabile, au intrat în puterea lucrului judecat si, în cadrul celui de-al doilea proces, nu s-a invocat prima hotarâre, fiind îndeplinite, astfel, conditiile de admisibilitate prevazute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.
    Constatând ca instanta de fond a încalcat dispozitiile legale incidente în speta, respectiv art. 322 pct. 7 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtul B.P. împotriva deciziei civile nr. 1697 din 28 iunie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, sectia I civila, va modifica decizia recurata, va admite cererea de revizuire si va dispune anularea hotarârii potrivnice, respectiv a deciziei nr. 365/R din data de 16 martie 2012 pronuntata de Tribunalul Timis, sectia I civila.

Text extras din: Decizie nr. 2132/2013 a Secţiei Comerciale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sursa. scj.ro



Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »