Infractiuni de coruptie, individualizarea pedepsei, 400 de lei mita, nerecunoasterea faptei, suspendarea conditionata, Legea nr. 78/2000, art.81 C.pen.

Nu se poate ignora faptul ca inculpatul M.G. a depistat cu ocazia controlului efectuat la A.B. o cantitate redusa de tigari, pentru care nu au putut fi prezentate actele de provenienta (4 pachete) ce ar fi putut atrage o sanctiune contraventionala a avertismentului alternativ cu amenda de la 1.000 la 1.500 RON, contravenientul având posibilitatea sa achite în termen de 48 ore jumatate din minimul amenzii.
    În acest context, asa cum a retinut si prima instanta, relatiile sociale protejate de legi prin incriminarea celor doua infractiuni au fost lezate, însa într-o modalitate redusa.
    Pe lânga gradul de pericol social redus al faptelor comise, Înalta Curte mai are în vedere si cuantumul sumei ce a format obiectul darii si, respectiv, luarii de mita (400 RON), dar si datele care circumstantiaza persoana inculpatilor.
    Astfel, inculpatul M.G. era la data respectiva ofiter de politie judiciara în cadrul I.P.J. Bacau, este tânar, casatorit, fara antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesincera.
    Inculpatul B.C. este, de asemenea, la prima încalcare a legii penale, casatorit, cu doi copii minori în întretinere si nu a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecata însa a aratat ca la barul respectiv comercializeaza tigari fara timbru pe care le cumpara de la rusi, marca „P.” si „M.” si pentru care nu avea documente legale de provenienta.
    Fata de toate acestea, Înalta Curte apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, fiind îndeplinite cerintele art. 81 C. pen. pentru a se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor.

Examinând recursurile declarate în cauza prin prisma motivelor invocate, dar si sub toate aspectele conform cerintelor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte retine ca recursul declarat de procuror este nefondat, iar recursurile inculpatilor sunt întemeiate pentru considerentele ce urmeaza:
    Instanta de fond a retinut corect situatia de fapt, a încadrat în mod corespunzator în drept faptele inculpatilor în infractiunile de luare de mita prev. de art. 254 alin. (1) si (2) C. pen. raportat la art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000 si, respectiv, dare de mita prev. de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 si 7 din Legea nr. 78/2000 pentru inculpatul B.C.
    În fapt, la data de 19 ianuarie 2009, inculpatul B.C. a oferit suma de 400 RON inculpatului M.G., iar acesta, în calitate de ofiter de politie, a primit suma de bani cu scopul de a nu întocmi un proces-verbal de contraventie si aplica o sanctiune contraventionala principala, precum si pentru a nu confisca tigarile pentru care nu detinea documente legale de provenienta, inculpatul M.G. având atributii de control în cadrul I.J.P. Bacau.
    Ambii inculpati au invocat dispozitiile art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., sustinând ca s-a comis o eroare grava de fapt având drept consecinta pronuntarea unei hotarâri gresite de condamnare.
    Potrivit dispozitiilor legale invocate, hotarârile sunt supuse casarii când s-a comis o eroare grava de fapt, având drept consecinta pronuntarea unei hotarâri gresite de achitare sau de condamnare.
    Pentru a constitui caz de casare în sensul art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., eroarea de fapt trebuie sa fie evidenta, respectiv starea de fapt retinuta de instanta sa fie vadit si necontroversat contrara probelor existente la dosar si esentiala - sa conduca la adoptarea unei hotarâri gresite de condamnare sau de achitare.
    În speta, nu suntem în prezenta unei erori grave de fapt, situatia de fapt retinuta pe larg de prima instanta si care nu se impune a fi reluata, nu este contrara probelor administrate, din analiza coroborata a acestora rezultând fara dubiu ca recurentii inculpati se fac vinovati de infractiunile pentru care au fost trimisi în judecata.
    Semnificative sunt declaratiile martorului N.I. ce se coroboreaza cu procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între acest martor si inculpatul B.C. la datele de 16 ianuarie 2009 orele 17:24:38 si 20 ianuarie 2009 orele 18:17:06, convorbiri al caror continut nu a fost contestat de catre martor si inculpat si care au fost interceptate si înregistrate, redate si certificate cu respectarea dispozitiilorart. 911 -913 C. proc. pen.
    De asemenea, martorul L.M., vânzatorul de la bar, în momentul efectuarii controlului, a aratat în cursul urmaririi penale ca au fost gasite câteva pachete de tigari P. si M. fara timbru pentru care nu a putut prezenta documente legale si care îi fusesera aduse de catre B.C. pentru a le vinde.
    La cercetarea judecatoreasca, martorul a revenit asupra acestei declaratii sustinând ca la bar nu avea de vânzare tigari si s-au gasit tigari doar în haina inculpatului B.C., respectiv 3 pachete de „P.” si 5 de „M.” destinate oamenilor pe care îi avea la lucru.
    Martorul explica aceasta revenire prin aceea ca „s-a fîstîcit” la politie, declarând ca tigarile erau de vânzare.
    În mod justificat prima instanta a înlaturat din materialul probator declaratia data de martor în cursul judecatii întrucât acesta nu a oferit motive plauzibile pentru o astfel de revenire, iar pe de alta parte declaratia data în acest stadiu procesual nu se coroboreaza cu alte mijloace de proba.
    Faptul ca la A.B. s-au gasit tigari pentru care nu au putut fi prezentate actele de provenienta rezulta si din declaratiile martorului S.G., ce a participat la efectuarea controlului si care confirma faptul ca inculpatul M.G. a dispus emiterea unei citatii catre patronul societatii pentru a se prezenta la sediul I.P.J. Bacau, la biroul sau în vederea luarii masurilor legale. Citatia respectiva a fost completata de catre martorul agent S.A.G.
    Martorul S.A.G. confirma acest aspect, precum si împrejurarea ca pentru marfa expusa nu au putut fi prezentate documente legale de provenienta.
    Declaratiile martorilor si înregistrarile convorbirilor telefonice se coroboreaza si cu adresa din 12 aprilie 2010 a I.J.P. Bacau din care rezulta ca inculpatul M.G. nu a întocmit si predat procese-verbale de contraventie si perioada 1 ianuarie 2009-28 februarie 2009.
    De asemenea, inculpatul B.C. a recunoscut la urmarirea penala ca obisnuia sa cumpere tigari de la rusi, pe care i le dadea martorului L.M. sa le vânda, respectiv tigari „P.” si „M.”.
    În apararea sa, inculpatul M.G. a propus audierea martorilor B.E.R. si B.I.S., însa declaratiile acestora nu sunt în masura sa duca la o alta concluzie cu privire la situatia de fapt; în conditiile în care din celelalte probe administrate si care au fost analizate rezulta ca inculpatii au comis infractiunile pentru care au fost trimisi în judecata.
    În ceea ce priveste individualizarea pedepselor, Înalta Curte apreciaza ca prima instanta a retinut corect în favoarea inculpatilor dispozitiile art. 74 alin. (2) C. pen. referitoare la circumstantele atenuante si a redus pedepsele sub minimul special prevazut de lege.
    Astfel, nu se poate ignora faptul ca inculpatul M.G. a depistat cu ocazia controlului efectuat la A.B. o cantitate redusa de tigari, pentru care nu au putut fi prezentate actele de provenienta (4 pachete) ce ar fi putut atrage o sanctiune contraventionala a avertismentului alternativ cu amenda de la 1.000 la 1.500 RON, contravenientul având posibilitatea sa achite în termen de 48 ore jumatate din minimul amenzii.
    În acest context, asa cum a retinut si prima instanta, relatiile sociale protejate de legi prin incriminarea celor doua infractiuni au fost lezate, însa într-o modalitate redusa.
    Pe lânga gradul de pericol social redus al faptelor comise, Înalta Curte mai are în vedere si cuantumul sumei ce a format obiectul darii si, respectiv, luarii de mita (400 RON), dar si datele care circumstantiaza persoana inculpatilor.
    Astfel, inculpatul M.G. era la data respectiva ofiter de politie judiciara în cadrul I.P.J. Bacau, este tânar, casatorit, fara antecedente penale, iar pe parcursul procesului penal a avut o atitudine nesincera.
    Inculpatul B.C. este, de asemenea, la prima încalcare a legii penale, casatorit, cu doi copii minori în întretinere si nu a recunoscut fapta pentru care a fost trimis în judecata însa a aratat ca la barul respectiv comercializeaza tigari fara timbru pe care le cumpara de la rusi, marca „P.” si „M.” si pentru care nu avea documente legale de provenienta.
    Fata de toate acestea, Înalta Curte apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia, fiind îndeplinite cerintele art. 81 C. pen. pentru a se dispune suspendarea conditionata a executarii pedepselor.
    În consecinta, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de inculpati sub acest aspect, va casa în parte sentinta penala recurata si, rejudecând:
    În baza art. 81 C. pen. va suspenda conditionat executarea pedepselor aplicate inculpatilor pe durata unui termen de încercare stabilit potrivit art. 82 C. pen.
    Conform art. 359 C. proc. pen. se va atrage atentia inculpatilor asupra disp. art. 83 C. pen.
    În baza art. 71 alin. (2) C. pen. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepselor se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
    Se vor mentine celelalte dispozitii ale sentintei penale.
    În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. se va respinge ca nefondat recursul declarat de procuror.
    

Text extras din Decizia nr. 1211/2012  Secţiei Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sursa scj.ro.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.