Pretentii expropriere, interpretarea 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 , evaluarea unei proprietati imobiliare in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare presupune identificare proprietatii imobiliare si efectuarea inspectiei tehnice a acesteia, lucru ce nu se realizeaza prin grila notarilor publici.

           

    Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.

Legea nu cere sa fie avute în vedere terenuri asemanatoare din aceeasi zona ca asezare cu terenul expropriat (parcela, tarla), ci din aceeasi unitate administrativ teritoriala, ca atare sub acest aspect raportarea expertilor la terenuri de acelasi fel din aceeasi unitate administrativ teritoriala, dar dintr-o zona diferita ca asezare, chiar neafectata de expropriere nu reprezinta o încalcare a legii.    Or, norma juridica trebuie interpretata în sensul în care produce efecte juridice iar nu în sensul în care nu poate produce niciun efect juridic. Atâta timp cât nu au existat tranzactii privind imobile de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, scopul fiind stabilirea unei despagubiri expertii trebuie sa se raporteze la contracte încheiate cât mai aproape de aceasta data.

       Grila notarilor publici contine valorile orientative ale proprietatilor imobiliare bazat pe analiza tranzactiilor efectuate in anii anteriori si pe anticiparea evolutiei viitoare. În chiar continutul acestuia în capitolul dedicat scopului lucrarii se arata ca "utilizarea valorilor cuprinse in ghid ca referinta in rapoartele de evaluare sau ca justificare a pretului unor tranzactii imobiliare de catre persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat nu se recomanda, deoarece abaterile pot fi semnificative, având in vedere ca evaluarea unei proprietati imobiliare, in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, presupune identificare proprietatii imobiliare si efectuarea inspectiei tehnice a acesteia".

    Ca atare, instanta nu putea sa acorde acestei grile o putere doveditoare mai mare decât cea acordata raportului de expertiza efectuat în cauza prin raportare la situatia concreta a imobilului supus evaluarii.

    Asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:

    Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a V-a civila, la data de 09 iunie 2009 sub nr. 24554/3/2009, reclamanta SC M.H. SRL a chemat în judecata pe pârâtul Statul Roman prin Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin C.N.A.D.N.R. SA, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna modificarea hotarârii de stabilire a despagubirilor din 23 aprilie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, în ce priveste cuantumul despagubirilor de 55.782, 83 RON; stabilirea cuantumului despagubirilor la suma de 3.930.750 RON, echivalentul a 937.500 euro, la cursul de 4, 1928 RON/1 euro, din care suma de 513.618 RON, echivalentul a 122.500 euro reprezinta valoarea terenului expropriat, iar suma de 3.417, 132 RON, echivalentul a 815.000 euro, constând în valoarea terenului ramas care nu mai poate fi utilizat conform scopului avut în vedere la data achizitionarii, reprezinta valoarea prejudiciului cauzat reclamantei ca urmare a exproprierii; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

    În motivarea cererii, reclamanta a aratat ca potrivit Anexei nr. 3 la H.G. nr. 181/2009 pentru modificarea si completarea H.G. nr. 1.546/2006 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrarii de utilitate publica "Constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Ploiesti", a H.G. nr. 865/2007 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrarii de utilitate publica "Constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Ploiesti, care face parte din cadrul obiectivului de investitii Autostrada Bucuresti-Brasov", si a H.G. nr. 425/2008 privind declansarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privata situate pe amplasamentul lucrarii de utilitate publica "Constructia autostrazii Bucuresti-Brasov, tronsonul Bucuresti-Ploiesti" a fost supusa procedurii de expropriere pentru terenul în suprafata de 1.225 mp, situat în comuna S.J., Jud. Ilfov. În conformitate cu prevederile art. IV1 din H.G. nr. 181/2009, reclamanta a formulat cererea înregistrata din data de 09 aprilie 2009, prin care a solicitat plata justei despagubiri.

    În data de 09 aprilie 2009 s-a întocmit procesul verbal prin care reclamanta a refuzat oferta propusa de C.N.A.D.N.R SA cu privire la despagubiri, respectiv suma de 55.782,83 RON, conform raportului de evaluare din data de 18 august 2008 întocmit de expert D.M..

    Ulterior, prin hotarârea de stabilire a despagubirilor din 23 aprilie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 s-a dispus exproprierea cu privire la terenul mai sus mentionat si s-a stabilit ca si cuantum al despagubirilor suma totala de 55.782, 83 RON, adica 45, 5370 RON/mp.

    În ce priveste acest cuantum al despagubirilor, prevederile legale în vigoare prevad ca despagubirea acordata trebuie sa fie justa.

    Astfel, potrivit art. 44 alin. (3) din Constitutie „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauza de utilitate publica, stabilita potrivit legii, cu dreapta si prealabila despagubire".

    De asemenea, art. 481 C. civ. dispune ca „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica si primind o dreapta si prealabila despagubire.", iar art. 1 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate stabileste ca „Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publica, dupa o dreapta si prealabila despagubire, prin hotarâre judecatoreasca".

    La institutia exproprierii ca restrângere a exercitiului dreptului de proprietate face trimitere si art. 1 din Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului care prevede ca "Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publica si în conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international".

    Mai mult, potrivit art. 4 alin. (9) din Legea nr. 198/2004, raportul de evaluare care se întocmeste cu ocazia exproprierii trebuie sa aiba în vedere „expertiza actualizata de Camera Notarilor Publici, potrivit art. 771 alin. (52) din C. fisc.".

    Despagubirea ar trebui sa reprezinte o compensatie pentru pierderea suferita de reclamanta ca urmare a pierderii dreptului de proprietate asupra bunului obiect al exproprierii si ar trebui sa fie justa, adica sa reprezinte valoarea adevarata a bunului expropriat, sa acopere întreaga pierdere suferita.

    La stabilirea despagubirilor,s-a solicitat sa se aiba în vedere întreaga suprafata (si în mod corespunzator întreaga valoare) a terenului aflat în proprietatea reclamantei si nu numai a celui expropriat deoarece, urmare a procedurii de expropriere,reclamanta este în imposibilitatea de a folosi restul de teren potrivit scopului în care a fost achizitionat, si anume realizarea unor investitii.

    S-a sustinut ca valoarea de 45, 5370 RON/mp - adica aproximativ 10 euro/mp - stabilita de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, în conditiile în care pretul de vânzare al unui astfel de teren în zona este de cel putin 100 euro/mp, nu este nici pe departe apropiata de valoarea de circulatie si nici justa.

    Având în vedere pretul de piata al unui astfel de teren în zona, valoarea despagubirilor în cuantum de 3.930.750 RON, echivalentul a 937.500 euro a fost stabilita prin raportare la un pret de 100 euro/mp. Astfel, valoarea totala a despagubirilor este formata dimsuma de 513.618 RON, echivalentul a 122.500 euro, reprezentând valoarea terenului expropriat în suprafata de 1.225 mp si suma de 3.417.132 RON, echivalentul a 815.000 euro, constând în valoarea terenului ramas care nu mai poate fi utilizat conform scopului avut în vedere la data achizitionarii, reprezentând valoarea prejudiciului cauzat reclamantei ca urmare a exproprierii.

    În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 9 din Legea nr. 198/2004, art. 21-27 din Legea nr. 33/1994.

    Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bucuresti, sectia a IV-a civila, la data de 11 august 2009 sub nr. 32947/3/2009, reclamanta SC M.H. SRL a chemat în judecata pe pârâtul Statul Roman prin Ministerul Transporturilor si Infrastructurii prin C.N.A.D.N.R. SA, solicitând instantei ca prin hotarârea ce o va pronunta sa dispuna modificarea hotarârii de stabilire a despagubirilor din 02 iunie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, în ce priveste cuantumul despagubirilor de 7.729 RON; stabilirea cuantumului despagubirilor la suma de 3.948.375 RON, echivalentul a 937.500 euro, la cursul de 4, 2116 RON/l euro, din data de 04 august 2009, din care suma de 64.858, 64 RON, echivalentul a 15.400 euro reprezinta valoarea terenului expropriat, iar suma de 3.883.516, 36 RON, echivalentul a 922.100 euro, constând în valoarea terenului ramas care nu mai poate fi utilizat conform scopului avut în vedere la data achizitionarii, reprezinta valoarea prejudiciului cauzat reclamantei ca urmare a exproprierii; obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

   

    Prin sentinta civila nr. 585 din 18 martie 2011, Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a civila, a admis în parte cererea, a modificat în parte hotarârea din 23 aprilie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, în sensul acordarii de despagubiri în cuantum de 213.150 RON pentru terenul expropriat, situat în comuna S.J., jud. Ilfov, în suprafata de 1.225 mp a modificat în parte hotarârea din 2 iunie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, în sensul acordarii de despagubiri în cuantum de 26.796 RON pentru terenul expropriat, situat în comuna S.J., jud. Ilfov, în suprafata de 154 mp. A modificat în parte hotarârea din 2 iunie 2009 emisa de C.N.A.D.N.R. SA, în sensul acordarii de despagubiri în cuantum de 163.560 RON pentru terenul expropriat, situat în comuna S.J., jud. Ilfov, în suprafata de 940 mp. A mentinut celelalte dispozitii ale hotarârilor atacate si a obligat pârâtul la plata catre reclamanta a sumei de 1.800 RON cu titlu de cheltuieli de judecata.

    Împotriva acestei sentinte a declarat apel pârâtul Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA.

    Verificând sentinta instantei de fond prin prisma acestor dispozitii legale, Curtea constata ca prin raportul de expertiza efectuat în cauza si prin raspunsul la obiectiuni (dosar fond), valoarea despagubirilor cuvenite pentru terenul expropriat a fost calculata având la baza informatii cu privire la oferte de terenuri similare, situate în aceeasi zona cu terenurile de evaluat, iar nu „pretul cu care se vând imobile de acelasi fel în unitatea administrativ teritoriala", încalcând astfel dispozitiile imperative ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. Instanta suprema a stabilit ca aceasta sintagma, utilizata de legiuitor în art. 26 din Legea nr. 33/1994, are semnificatia de pret platit efectiv si consemnat ca atare în contractele autentice de vânzare cumparare.

    Fata de acestea, Curtea a apreciat ca despagubirile acordate de catre instanta de fond s-au bazat pe o expertiza întocmita cu nerespectarea dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

    În apel s-a dispus suplimentarea probatoriului, iar în cadrul probei cu înscrisuri au fost depuse la dosar contracte de vânzare cumparare cu privire la terenuri similare celor expropriate.

    Pentru a da eficienta si a raspunde criteriilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, Curtea a dispus efectuarea unei expertize tehnice de evaluare a terenurilor expropriate, care sa se bazeze pe preturile consemnate în contractele de vânzare-cumparare depuse la dosar.

    În ceea ce priveste prejudiciul solicitat de catre intimata reclamanta, constând în valoarea terenului ramas care nu mai poate fi utilizat conform scopului avut in vedere la data achizitionarii, prima instanta a apreciat ca în suma acordata reclamantei cu titlu de despagubiri nu poate fi inclusa suma de 19.500 RON stabilita de experti, reprezentând productia agricola ce s-ar fi putut obtine de pe întreg terenul aflat în proprietatea reclamantei, de 9.375 mp, în anul 2010, întrucât nu s-a facut dovada ca înaintea începerii lucrarilor de expropriere intimatii reclamanti ar fi cultivat vreodata terenul cu cereale, legume etc, iar ulterior nu au mai putut folosi terenul în acest scop. De asemenea, s-a apreciat ca în cuantumul despagubirilor cuvenite reclamantei nu poate fi inclusa nici contravaloarea terenului ramas neexpropriat, astfel cum s-a solicitat, întrucât intimata reclamanta nu au administrat nicio proba din care sa rezulte ca nu mai poate utiliza terenul ramas conform scopului avut în vedere la data achizitionarii si anume realizarea unei investitii, iar pe de alta parte, terenul ramas în proprietatea reclamantei are o suprafata mare si poate fi folosit pentru practicarea agriculturii,fiind teren extravilan arabil.

    Solutia data acestui capat de cerere nu a fost criticata în apel, astfel încât evaluarea efectuata prin expertiza tehnica de specialitate administrata în fata instantei de apel a vizat doar valoarea reala a terenurilor expropriate.

    Din continutul raportului de expertiza rezulta ca valoarea de piata a terenurilor expropriate a fost stabilita la momentul efectuarii expertizei(06 martie 2012) prin aplicarea metodei comparatiei directe, având la baza trei tranzactii cu terenuri libere, similare, situate în zone similare cu cele evaluate (contractele de vânzare-cumparare din 06 mai 2011, din 29 iulie 2011 si din 04 noiembrie 2011).

    Prin acest raport de expertiza, comisia de experti a stabilit valoarea totala a celor trei suprafete de teren expropriate la suma de 303.180 RON (68.642,40 euro) si o valoare unitara de 29,60 euro/mp echivalent 130,74 RON/mp.

    Pentru considerentele aratate, având în vedere valoarea despagubirilor calculate conform dispozitiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, Curtea, în temeiul art. 296 C. proc. civ., a admis apelul, a schimbat în parte sentinta apelata, în sensul ca a modificat hotarârile de stabilire a despagubirilor din 23 aprilie 2009, din 02 iunie 2009 si din 02 iunie 2009, emise de C.N.A.D.N.R. SA si a stabilit cuantumul despagubirilor pentru terenul în suprafata de 1,225 mp în suma de 160.156,5 RON, pentru terenul în suprafata de 154 mp la suma de 20.133,96 RON si pentru terenul in suprafata de 940 mp la suma de 122.895,6 RON, a pastrat celelalte dispozitii ale sentintei.

    În baza art. 274 C. proc. civ., a fost obligata intimata reclamanta, ca parte cazuta în pretentii, la plata sumei de 3.000 RON cheltuieli de judecata catre apelantul pârât, reprezentând onorariu experti conform chitantei aflata la dosar.

    Împotriva acestei decizii au declarat recurs Statul Român prin C.N.A.D.N.R. SA si reclamanta SC M.H. SRL

    În motivarea recursului reclamanta SC M.H. SRL a aratat urmatoarele.

    Înalta Curte a constatat nefondate recursurile pentru considerentele expuse mai jos.

    În ceea ce priveste recursul declarat de catre reclamanta, Înalta Curte a constatat nefondat motivul de recurs prin care se sustine încalcarea prevederilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit carora la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.

    Recurenta reclamanta a invocat încalcarea acestui text de lege, întrucât expertiza administrata in cauza în apel contine preturi practicate pentru terenuri din zone diferite ca asezare fata de localizarea terenului expropriat.

    "De acelasi fel" înseamna, de exemplu, arabil intravilan sau extravilan, construibil sau neconstruibil, iar nu din aceeasi zona ca asezare cu terenul expropriat, scopul legii fiind determinarea valorii reale a imobilului, valoare care sa nu fie afectata, nici în plus nici în minus, de circumstanta exproprierii.

    Legea nu cere sa fie avute în vedere terenuri asemanatoare din aceeasi zona ca asezare cu terenul expropriat (parcela, tarla), ci din aceeasi unitate administrativ teritoriala, ca atare sub acest aspect raportarea expertilor la terenuri de acelasi fel din aceeasi unitate administrativ teritoriala, dar dintr-o zona diferita ca asezare, chiar neafectata de expropriere nu reprezinta o încalcare a legii.

    Recurenta reclamanta a mai invocat încalcarea acestui text de lege, întrucât expertiza a fost efectuata in anul 2012, in baza unor contracte încheiate in anul 2011, cu un an mai devreme decât data realizarii expertizei.

    Raportat la acest aspect se poate constata din lucrarile dosarului de apel ca la momentul discutarii încuviintarii expertizei în apel reclamanta a cerut efectuarea raportului de expertiza prin raportare la anul 2009, data care situeaza cu mult înainte de cea a momentului efectuarii expertizei în apel, în timp ce în recurs critica faptul ca expertiza ar fi fost efectuata în raport de contracte încheiate în 2011, iar nu în 2012.

    Potrivit art. 129 alin. (1) C. proc. civ. au obligatia sa îndeplineasca actele de procedura în conditiile, ordinea si termenele stabilite de lege sau de judecator, sa-si exercite drepturile procedurale conform dispozitiilor art. 723 alin. (1), precum si sa-si probeze pretentiile si apararile.

    Potrivit art. 723 alin. (1) C. proc. civ. drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului în vederea caruia au fost recunoscute de lege.

    Trecând peste faptul ca, raportat la cele mentionate anterior, formularea acestei critici creeaza dubii cu privire la comportamentul procesual de buna credinta al acestei parti, aceasta critica este nefondata având în vedere ca în aplicarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 la calcularea despagubirii expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.

    Expertii au tinut seama în stabilirea despagubirii de contractele puse la dispozitie de catre parti. Recurenta reclamanta nu a sustinut ca ar fi pus la dispozitia expertilor contracte de vânzare a unor imobile de acelasi fel din unitatea administrativ-teritoriala încheiate în 2012, care nu ar fi fost luate în considerare în mod nejustificat de catre experti.

    Or, norma juridica trebuie interpretata în sensul în care produce efecte juridice iar nu în sensul în care nu poate produce niciun efect juridic. Atâta timp cât nu au existat tranzactii privind imobile de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, scopul fiind stabilirea unei despagubiri expertii trebuie sa se raporteze la contracte încheiate cât mai aproape de aceasta data.

    În ceea ce priveste modalitatea concreta de efectuare a expertizei, simpla respingere a obiectiunilor la expertiza formulate de catre reclamanta nu reprezinta în sine un motiv de nelegalitate a hotarârii atacate, atâta timp cât reclamanta nu a aratat ce prevedere legala a fost încalcata la efectuarea expertizei, în recurs putând fi invocate potrivit art. 304 alin. (1) C. proc. civ. doar motive de nelegalitate iar nu de netemeinicie.

    Din cuprinsul raportului de expertiza rezulta ca expertii au explicat în ce consta fiecare metoda de evaluare si alegerea metodei comparatiei directe, care presupune aplicarea anumitor corectii ale preturilor din tranzactiile comparabile. De asemenea, se regaseste analiza pietei imobiliare în care sunt retinute caracteristicile terenurilor expropriate.

    Atâta timp cât în determinarea despagubirilor cuvenite pentru terenul expropriat instanta s-a raportat la suma determinata de catre experti prin raportare la valoarea de piata a unor imobile de acelasi fel cu cel expropriat din unitatea administrativ-teritoriala, determinate prin aplicarea unor metode de evaluare obiective nu se poate concluziona în sensul încalcarii dreptului la o despagubire justa.

    Sunt nefondate si motivele recurs prin care se critica obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata reprezentând onorariu de expert, având în vedere ca potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ. partea care cade în pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata.

    Or, atâta timp cât admiterea apelului declarat de catre pârâta s-a bazat pe concluziile raportului de expertiza efectuat în apel, este nerelevant pentru stabilirea obligatiei la plata cheltuielilor de judecata faptul ca reclamanta, intimata în apel, a afirmat ca nu doreste omologarea raportului de expertiza.

    Referitor la recursul declarat de catre pârât, Înalta Curte a constatat nefondat motivul de recurs prin care se sustine încalcarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 întrucât instanta de apel ar fi avut în vedere terenuri care sunt mult îndepartate de tarlaua în care este situat terenul expropriat si cu suprafete mult mai mari decât acesta.

    Potrivit art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 la calcularea cuantumului despagubirilor, expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.

    "De acelasi fel" înseamna, de exemplu, arabil intravilan sau extravilan, construibil sau neconstruibil, iar nu supus sau nu exproprierii, ori având aceeasi suprafata (atâta timp cât diferenta dintre suprafete nu este de natura sa influenteze pretul pe metru patrat, fapt nesustinut concret în cauza), scopul legii fiind determinarea valorii reale a imobilului, valoare care sa nu fie afectata, nici în plus nici în minus, de circumstanta exproprierii.

    Legea nu cere sa fie avute în vedere terenuri asemanatoare din aceeasi parcela sau tarla, ci din aceeasi unitate administrativ teritoriala, ca atare sub acest aspect raportarea expertilor la terenuri din aceeasi unitate administrativ teritoriala, dar din alta tarla, chiar neafectata de expropriere nu reprezinta o încalcare a legii, atâta timp cât art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33 din 1994 mai prevede o conditie, si anume ca stabilirea cuantumului despagubirilor sa se faca prin raportare la pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele la data întocmirii raportului de expertiza.

    Desi recurentul pârât afirma ca "nu s-a tinut cont de toate dovezile existente la dosarul cauzei referitoare la preturile reale de tranzactionare a terenurilor similare cu cel supus exproprierii" acesta nu arata concret care ar fi aceste contracte de care nu a-a tinut cont, instanta de recurs fiind pusa în imposibilitatea de a face o analiza a deciziei atacate sub acest aspect.

    Este nefondata si critica prin care se sustine ca instanta de apel, în mod gresit, a stabilit, ca obiective ale expertizei, evaluarea terenului în cauza doar la momentul exproprierii si la cel al efectuarii raportului de expertiza la instanta de fond, încalcând astfel dispozitiile imperative ale Legii nr. 33/1994, care prevad ca stabilirea cuantumului despagubirilor trebuie sa se faca la momentul efectuarii raportului de expertiza.

    Raportat la acest aspect se poate constata din lucrarile dosarului de apel ca la momentul discutarii încuviintarii expertizei în apel pârâta a cerut încuviintarea expertizei pentru evaluarea terenului la data efectuarii raportului în fata primei instante, deci tocmai ceea ce critica prin recurs ca fiind o dispozitie nelegala a instantei de apel.

    Trecând peste faptul ca, raportat la prevederile art. 129 alin. (1) coroborat cu art. 723 alin. (1) C. proc. civ. formularea acestei critici creeaza dubii cu privire la comportamentul procesual de buna credinta al acestei parti, aceasta critica este nefondata având în vedere ca în aplicarea art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 la calcularea despagubirii expertii, precum si instanta vor tine seama de pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, precum si de daunele aduse proprietarului sau, dupa caz, altor persoane îndreptatite, luând în considerare si dovezile prezentate de acestia.

    Expertii au tinut seama în stabilirea despagubirii de contractele puse la dispozitie de catre parti. Recurenta pârâta nu a sustinut ca ar fi pus la dispozitia expertilor contracte de vânzare a unor imobile de acelasi fel din unitatea administrativ-teritoriala încheiate în 2012, care nu ar fi fost luate în considerare în mod nejustificat de catre experti.

    Or, norma juridica trebuie interpretata în sensul în care produce efecte juridice iar nu în sensul în care nu poate produce niciun efect juridic. Atâta timp cât nu au existat tranzactii privind imobile de acelasi fel în unitatea administrativ-teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, scopul fiind stabilirea unei despagubiri, expertii trebuie sa se raporteze la contracte încheiate cât mai aproape de aceasta data, ceea ce s-a si întâmplat în cauza.

    Potrivit art. 27 din Legea nr. 33/1994, "(1) Primind rezultatul expertizei, instanta îl va compara cu oferta si cu pretentiile formulate de parti si va hotarî.

    (2) Despagubirea acordata de catre instanta nu va putea fi mai mica decât cea oferita de expropriator si nici mai mare decât cea solicitata de expropriat sau de alta persoana interesata".

    Recurentul pârât nu a sustinut ca despagubirea acordata de catre instanta de apel ar încalca prevederile alin. (2) ale art. 27 din Legea nr. 33/1994, mentionate anterior, ci a sustinut ca "în cazul în care valoarea despagubirii constatata de experti este mai mare decât cea oferita de expropriator, instanta nu este obligata sa acorde automat aceasta despagubire, fiind suverana în aprecierea fortei probelor", fara sa arate ce dispozitii legale a încalcat instanta de apel în interpretarea si aprecierea probelor administrate în cauza, cu exceptia celor analizate anterior, si gasite nefondate.

    Art. 26 alin. (2) face trimitere la pretul cu care se vând, în mod obisnuit, imobilele de acelasi fel în unitatea administrativ teritoriala, la data întocmirii raportului de expertiza, adica la preturile de tranzactionare ale terenurilor.

    Grila notarilor publici contine valorile orientative ale proprietatilor imobiliare bazat pe analiza tranzactiilor efectuate in anii anteriori si pe anticiparea evolutiei viitoare. În chiar continutul acestuia în capitolul dedicat scopului lucrarii se arata ca "utilizarea valorilor cuprinse in ghid ca referinta in rapoartele de evaluare sau ca justificare a pretului unor tranzactii imobiliare de catre persoane fizice sau juridice, de drept public sau privat nu se recomanda, deoarece abaterile pot fi semnificative, având in vedere ca evaluarea unei proprietati imobiliare, in conformitate cu Standardele Internationale de Evaluare, presupune identificare proprietatii imobiliare si efectuarea inspectiei tehnice a acesteia".

    Ca atare, instanta nu putea sa acorde acestei grile o putere doveditoare mai mare decât cea acordata raportului de expertiza efectuat în cauza prin raportare la situatia concreta a imobilului supus evaluarii.

    În consecinta, în temeiul art. 312 alin. (1) raportat la prevederile art. 304 alin. (1) pct. 9 C. proc. civ., si art. 316 raportat la art. 295 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile.

   

 Extras din Decizia nr. 2902/2013, a Sectiei Civile a Înaltei Curti de Casatie si Justitie , sursa: scj.ro.