Achitare .Conducerea unui autovehicul pe drum public, implica condiția ca acesta să fie amenajat și deschis circulatiei publice, art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, art. 3 din OG nr. 47/1997, art. 337 Cod penal.

De la -


Este irelevantă împrejurarea că terenul pe care se află respectivul drum aparține domeniului public al comunei, aceasta fiind doar o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a determina încadrarea acestuia în disp. art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, lipsind condiția ca acesta să fie special amenajat și deschis circulației publice. Nu constituie un drum public  un drum vicinal denumită generic ulița  , ce face legătura dintre drumul comunal ... cu mai multe proprietăți limitrofe, dacă acesta nu  este deschis circulației rutiere, așa cum rezultă din relațiile comunicate de Primăria comunei...

Potrivit art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, prin drum public se înțelege orice cale decomunicație terestră, cu excepția căilor ferate, special amenajată pentru traficul pietonal sau rutier, deschisă circulației publice; drumurile care sunt închise circulației publice sunt semnalizate la intrare cu inscripții vizibile.

Criteriile de clasificare a drumurilor din punct de vedere al destinației sunt prevăzute de art. 3 din OG nr. 47/1997, care stabilesc că drumurile publice sunt drumuri de utilitate publică și/sau de interes public destinate circulației rutiere și pietonale, în scopul satisfacerii cerințelor generale de transport ale economiei, ale populației și de apărare ațării; acestea sunt proprietate publică și sunt întreținute din fonduri publice, precum și din alte surse legal constituite;

În sensul definit de același text legal, drumurile destinate satisfacerii cerințelor proprii de transport rutier și pietonal spre obiective economice, forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industriale și altele asemenea, de acces în incinte, ca și cele din interiorul acestora, precum și cele pentru organizările de șantier; administrate de persoanele fizice sau juridice care le au în proprietate sau în administrare sunt drumuri de utilitate privată.

Potrivit art. 4 din același act normativ, din punct de vedere al circulației drumurile se împart în: drumuri deschise circulației publice, care cuprind toate drumurile publice și acele drumuri de utilitate privată care asigură, de regulă, accesul nediscriminatoriu al vehiculelor și pietonilor și respectiv drumuri închise circulației publice, care cuprind acele drumuri de utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces,precum și acele drumuri de utilitate publică închise temporar circulației publice.

În speță, inculpatul a circulat pe un drum vicinal , ce face legătura dintre drumul comunal DC 68 Țițirigi cu proprietatea numitului B_____ I__, deservind mai multe proprietăți limitrofe, denumită generic ulița ”B_____ I__” care nu este deschis circulației rutiere, așa cum rezultă din relațiile comunicate de Primăria comunei Voloiac. Deși hotărârea prin care s-a stabilit natura juridică a acestui drum a fost emisă la 15.03.2018 de către Consiliul Local al comunei Voloiac, C_____ reține că aceasta constată o situație preexistentă, în condițiile în care nu există până la această dată o actualizare a planului urbanistic general (vechiul plan nemaifiind de actualitate). Totodată, C_____ constată că în condițiile în care locuințele numiților B_____ I__ și Daescu M_____, deservite de acest drum, sunt construite fără autorizație de construire, nefiind evidențiate în planul parcelar al comunei, apare ca neplauzibilă și ilogică amenajarea de către primăria comunei a unei căi de comunicație terestre pentru traficul rutier către aceste proprietăți, pentru ca aceasta să îndeplinească condițiile art. 6 pct. 14 din OUG 195/2002 și să constituie astfel, drum public deschis circulației rutiere.

Totodată, C_____ constată că este irelevantă împrejurarea că terenul pe care se află respectivul drum aparține domeniului public al comunei, aceasta fiind doar o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru a determina încadrarea acestuia în disp. art. 6 pct. 14 din OUG nr. 195/2002, lipsind condiția ca acesta să fie special amenajat și deschis circulației publice.

În aceste condiții, C_____ constată acțiunea de conducere a vehiculului de către inculpat nu s-a realizat pe un drum public, condiție esențială pentru a se realiza tipicitatea infracțiunii incriminate de art. 337 Cod penal, motiv pentru care se impune achitareaacestuia în temeiul art. 17 alin.(2) raportat la art. 16 lit.b) Cod procedură penală.

 

 Decizia nr.711 din 9.05.2018 2018, Curtea de Apel Craiova http://www.rolii.ro/hotarari/5b04d0b5e49009e41900002a

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »