Uzucapiune. Calitate procesuala pasiva a U.A.T.

De la -

 Chemarea în judecată a Municipiului P______ s-a justificat, acesta având vocația de a contesta dreptul reclamantului sau de a invoca vreun drept de proprietate asupra imobilului, acțiunea în constatarea uzucapiunii fiind o acțiune în constatare provocatorie, în care pârâtul este chemat să își declare poziția față de pretențiile reclamantului.

Uzucapiunea reprezintă un mod de dobândire a proprietății, ca efect al posesiei utile, pe toată durata prescrisă de lege. Odată împlinit termenul uzucapiunii, proprietatea se dobândește automat, de la lege, cererea de chemare în judecată, prin care posesorul solicită să se constate aceasta, având doar efect declarativ, fiind o acțiune în constatare cu caracter interogativ sau provocator, prin care pârâtul este pus în situația de a-și manifesta poziția. Așadar, uzucapiunea conduce la dobândirea proprietății, prin exercitarea posesiei utile, iar nu prin transmiterea dreptului de proprietate de la un proprietar către altul, ca în cazul actelor juridice. Ca atare, calitatea de proprietar a posesorului imobilului anterior posesiei exercitate de uzucapant rămâne irelevantă, atunci când se analizează îndeplinirea, în persoana uzucapantului, a condițiilor legale de dobândire a dreptului de proprietate prin uzucapiune. Nici măcar în cazul uzucapiunii scurte de 10-20 ani, nu este cerută, legal, calitatea de proprietar a autorului uzucapantului, dimpotrivă, prin definiție, de esența acestui mod de dobândire a proprietății, această calitate de proprietar a înstrăinătorului nu există, căci altfel dobândirea proprietății ar avea loc nu prin uzucapiune, ci prin transmitere, prin act juridic - contract de vânzare - cumpărare, mod distinct de dobândire a proprietății.

Calitatea procesuală pasivă trebuie justificată și în cazul cererii care formează obiectul prezentului litigiu, însă aceasta semnifică nu dovedirea dreptului de proprietate al pârâtului, ci dovedirea împrejurării că pârâtul este cel care ar putea invoca drepturi asupra imobilului și ar putea contesta drepturile pretins dobândite de reclamantă.

Așadar, Curtea a constatat că, invocând dobândirea proprietății prin uzucapiune, reclamantul nu a avut a proba proprietatea propriu-zisă a Municipiului P______ asupra imobilului, publică sau privată, această probă impunându-se numai în situația în care se invocă un mod de dobândire a proprietății pe cale de transmitere prin act juridic (când are a se verifica dacă transmițătorul a avut, în patrimoniul său, dreptul pe care l-a transmis), ci reclamantul a avut sarcina doar să probeze că cererea de chemare în judecată se justifică a fi formulată, în contradictoriu cu pârâtul, întrucât, în raport de circumstanțele cauzei, acest a ar putea invoca vreun drept de proprietate asupra imobilului sau ar putea contesta dreptul de proprietate dobândit de reclamant prin uzucapiune.

În cauză, chemarea în judecată a Municipiului P______ s-a justificat, acesta având vocația de a contesta dreptul reclamantului sau de a invoca vreun drept de proprietate asupra imobilului, acțiunea în constatarea uzucapiunii fiind o acțiune în constatare provocatorie, în care pârâtul este chemat să își declare poziția față de pretențiile reclamantului.

DECIZIA CIVILĂ  NR. 582 din  05 Iunie 2019 pe http://www.rolii.ro/hotarari/5d3272f2e49009841700003c


 

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »