Recurs, art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., art.35 teza a II-a din C. proc. civ., inadmisibilitate, neîndeplinirea unor obligații contractuale.

De la -

Acţiunea în constatare are un caracter subsidiar fată de acţiunea în realizare, în măsura în care debitorul, fără justificare, nu execută una sau mai multe obligaţii contractuale, creditorului îi sunt recunoscute o serie de acţiuni în realizarea dreptului său subiectiv (să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei în natură sau prin echivalent, să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului etc). Aşa fiind, faţă de modul în care recurenta-pârâtă a înţeles să îşi motiveze cererea în constatare, în mod corect instanţa de apel a apreciat că aceasta este inadmisibilă, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 35C. proc. Civ ( art. 35 teza a II-a din C. proc. civ., circumscrisă art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.,) (   Decizie nr. 1022/2021 din 15.04.2021, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Secţia a II-a civilă )

 

Nici critica privind greşita aplicare a prevederilor art. 35 teza a II-a din C. proc. civ., circumscrisă art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., nu poate fi primită.

Potrivit art. 35C. proc. civ., "Cel care are interes poate să ceară constatarea existenţei sau inexistenţei unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege."

Aşadar, acţiunea în constatare are un caracter subsidiar fată de acţiunea în realizare, astfel că, atâta cât timp partea ar avea la dispoziţie un alt mijloc procedural pentru realizarea dreptului subiectiv civil, nu ar putea utiliza acţiunea în constatare, aceasta urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. Legiuitorul a urmărit ca, în măsura în care este posibil, atunci când s-a încălcat un drept, să se restabilească ordinea de drept afectată prin încălcarea respectivă, finalitate ce poate fi atinsă în mod direct şi definitiv prin promovarea unei acţiuni în realizarea dreptului.

În cauza de faţă, prin cererea reconvenţională, reclamanta-reconvenţională B. S.R.L. a solicitat instanţei să constate ineficacitatea Contractului de închiriere nr. 112_2016 încheiat cu C..L., cu privire la închirierea imobilului din Sebeş, str. x fn, jud. Alba.

Înalta Curte constată că instanţa de apel a reţinut în mod judicios că ineficacitatea unui act juridic presupune lipsa efectelor juridice din cauza intervenţiei unor motive posterioare încheierii valabile a actului juridic. De asemenea, este corectă observaţia instanţei de apel potrivit căreia în speţă, reclamanta reconvenţională a motivat ineficacitatea prin aceea că pârâta reconvenţională nu şi-a îndeplinit mai multe obligaţii contractuale, caz în care ar fi trebuit să recurgă la reziliere/rezoluţiune, la o acţiune în realizare sau să tindă la executarea obligaţiilor şi nu la o acţiune în constatare.

Or, în măsura în care debitorul, fără justificare, nu execută una sau mai multe obligaţii contractuale, creditorului îi sunt recunoscute o serie de acţiuni în realizarea dreptului său subiectiv (să ceară sau, după caz, să treacă la executarea silită a obligaţiei în natură sau prin echivalent, să obţină, dacă obligaţia este contractuală, rezoluţiunea sau rezilierea contractului etc). Aşa fiind, faţă de modul în care recurenta-pârâtă a înţeles să îşi motiveze cererea în constatare, în mod corect instanţa de apel a apreciat că aceasta este inadmisibilă, făcând o corectă aplicare a dispoziţiilor art. 35C. proc. civ., contrar celor susţinute de recurenta-pârâtă.

 

 Extras Decizie nr. 1022/2021 din 15.04.2021, ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Secţia a II-a civilă, pe https://www.scj.ro/1093/Detalii-jurisprudenta?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=198497#highlight=##,




Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »