Lege penala mai favorabila, art. 13 C. pen., art. 320/1 C. proc. pen.

De la -
Înalta Curte retine ca solutionarea cauzei a început sub imperiul legii vechi iar pâna la solutionarea în fond a cauzei a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010, motiv pentru care în mod corect instanta de fond a retinut incidenta dispozitiilor art. 13 C. pen. si art. 3201 C. proc. pen. în cazul inculpatului R.B.A.Este adevarat ca legea procesual penala nu retroactiveaza, este de imediata aplicare, însa dispozitiile art. 3201 C. proc. pen., cu caracter mixt, norma de drept penal regasindu-se în corpul unei norme de procedura si este conditionata de îndeplinirea anumitor conditii procedurale. Nu în ultimul rând, retine Înalta Curte ca art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. este o norma care priveste cuantumul pedepsei aplicabile putând fi încadrata în categoria normelor de drept penal substantial, fapt pentru care se impune a se retine incidenta art. 13 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile.


Criticile formulate de inculpatul R.B.A. sunt întemeiate sub aspectul gresitei înlaturari a dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen. de catre instanta de apel, sub acest aspect retinând Înalta Curte ca recursul inculpatului este fondat.
    Prin Decizia nr. 1470 din 08 noiembrie 2011, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca alineatul final al art. 3201 C. proc. pen. este neconstitutional.
    Rezulta din considerentele deciziei ca desi legiuitorul nu a prevazut in terminis care este calea de urmat în cazul recunoasterii vinovatiei de catre inculpatii care au fost trimisi în judecata sub imperiul legii vechi din care, depasind momentul procesual al începerii cercetarii judecatoresti si pâna la solutionarea definitiva a cauzei, se judeca potrivit legii noi, Curtea a hotarât ca într-o atare situatie este incident principiul legii penale mai favorabile.
    Se apreciaza ca în cazul acestor situatii tranzitorii trebuie sa se tina seama de caracterul mixt al dispozitiilor art. 3201 C. proc. pen. care consacra un caracter mai blând prin reducerea limitelor de pedeapsa, iar instantelor de judecata le revine sarcina de a stabili celelalte aspecte legate de datele concrete fiecarei spete în parte.
    Revenind la cauza dedusa judecatii retine Înalta Curte ca solutionarea cauzei a început sub imperiul legii vechi iar pâna la solutionarea în fond a cauzei a intrat în vigoare Legea nr. 202/2010, motiv pentru care în mod corect instanta de fond a retinut incidenta dispozitiilor art. 13 C. pen. si art. 3201 C. proc. pen. în cazul inculpatului R.B.A.
    Este adevarat ca legea procesual penala nu retroactiveaza, este de imediata aplicare, însa dispozitiile art. 3201 C. proc. pen., cu caracter mixt, norma de drept penal regasindu-se în corpul unei norme de procedura si este conditionata de îndeplinirea anumitor conditii procedurale.
    Nu în ultimul rând, retine Înalta Curte ca art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. este o norma care priveste cuantumul pedepsei aplicabile putând fi încadrata în categoria normelor de drept penal substantial, fapt pentru care se impune a se retine incidenta art. 13 C. pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile.
    Având în vedere cuantumul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale, Înalta Curte va retine în favoarea inculpatului dispozitiile art. 13 C. pen. si art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. În cazul inculpatului R.B.A., cu consecinta reducerii limitelor de pedeapsa cu o treime.


Text extras din Decizia nr. 4296/2011 , a Sectiei Penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »