Revocare donatie, simplele certuri, neîntelegeri, chiar urmate de amenintari nematerializate, nu duc la revocare, instantele de fond au analizat în ce masura faptele pretins savârsite de catre pârâta pot constitui delicte, cruzimi sau injurii grave, aprecierea probatoriului privind aspectele invocate de catre reclamanta nu se încadreaza în cerintele textului enuntat nu justifica incidenta motivului de nelegalitate , art. 831 pct. 2 C. civ.,art. 304 pct. 9 C. proc. civ.


Instanta de apel a retinut ca în mod legal prima instanta a considerat în raport de dispozitiile art. 831 pct. 2 C. civ. ca simplele certuri, neîntelegeri, chiar urmate de amenintari nematerializate, nu pot fi considerate cauze care sa conduca la revocarea pentru ingratitudine a donatiei. Injuriile presupun fapte de insulta, de ofensa, jigniri aduse persoanei donatorului, onoarei, demnitatii sau reputatiei acestuia, acestea trebuind sa prezinte o gravitate deosebita..
    Criticile formulate de recurenta nu întrunesc cerintele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instantele de fond aplicând corect prevederile art. 831 pct. 2 C. civ. Încalcarea sau aplicarea gresita a legii, la care se refera art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are în vedere situatiile în care instanta recurge la textele de lege aplicabile spetei, dar fie le încalca, în litera sau spiritul lor, fie le aplica gresit, interpretarea pe care le-o da fiind prea întinsa sau prea restrânsa ori cu totul eronata. Instantele au analizat în ce masura faptele pretins savârsite de catre pârâta pot constitui delicte, cruzimi sau injurii grave.
    Împrejurarea ca, în urma aprecierii probatoriului administrat în cauza, instantele au stabilit ca aspectele invocate de catre reclamanta nu se încadreaza în cerintele textului enuntat nu justifica incidenta motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

    Deliberând, în conditiile art. 256 C. proc. civ., asupra cauzei civile de fata, a retinut urmatoarele:
    1. Hotarârea instantei de apel
    Prin decizia civila nr. 416A din 26 noiembrie 2012, Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelanta reclamanta V.M. împotriva sentintei civile nr. 308 din 13 februarie 2012 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, sectia a V-a civila.
    Pentru a decide astfel, instanta de apel a retinut ca în mod legal prima instanta a considerat în raport de dispozitiile art. 831 pct. 2 C. civ. ca simplele certuri, neîntelegeri, chiar urmate de amenintari nematerializate, nu pot fi considerate cauze care sa conduca la revocarea pentru ingratitudine a donatiei.
    Instanta de fond a înlaturat declaratiile martorelor N.D. si S.V.C., propuse de catre reclamanta, argumentând ca toate relatarile sunt indirecte, iar împrejurarile ce au fost expuse ca fiind percepute în mod direct nu pot fi coroborate sub aspectul timpului, cele doua martore situând un incident la care au asistat personal în momente de timp diferite.
    De asemenea, raspunsurile reclamantei la interogatoriu nu pot avea valoare probatorie câta vreme nu pot fi coroborate cu alte probe administrate în cauza.
    Neîntelegerile existente între parti sunt certe si dovedite în cauza, însa din probatoriul administrat nu se poate trage concluzia ca pârâta ar fi savârsit în mod culpabil, cu vinovatie, delicte, cruzimi sau injurii grave de natura a conduce la revocarea pentru ingratitudine a donatiei.
    Injuriile presupun fapte de insulta, de ofensa, jigniri aduse persoanei donatorului, onoarei, demnitatii sau reputatiei acestuia, acestea trebuind sa prezinte o gravitate deosebita.
    Împrejurarea ca, de-a lungul timpului, reclamanta, care este mama pârâtei, i-a donat diverse bunuri mobile, sume de bani si bunuri imobile, nu poate avea relevanta în cauza si nu poate conduce la dovedirea cauzei de ingratitudine ce constituie temeiul juridic al cererii de chemare în judecata.
      Recursul
   
    Reclamanta a declarat recurs prin care a formulat urmatoarele critici:
    Hotarârea instantei de apel este nelegala si netemeinica pentru ca instanta de apel a facut aceleasi greseli ca si instanta de fond în interpretarea dispozitiilor art. 831 pct. 2 C. civ. Notiunea de delicte include fapte juridice ilicite, iar injuriile grave reprezinta insultele si cuvintele jignitoare grave pe care le-a savârsit intimata împotriva recurentei.
    Legiuitorul nu distinge ce se întelege prin delicte, ce se întelege prin injurii grave. Delictele, insultele si amenintarile sunt foarte grave având în vedere raporturile mama-fiica, fiica trebuind sa aiba fata de mama un respect deosebit.
    În mod nelegal si netemeinic instanta a interpretat declaratiile martorelor reclamantelor sub aspectul ca împrejurarile expuse nu pot fi coroborate sub aspectul timpului deoarece fiecare persoana are o perceptie diferita asupra situarii în timp a unor împrejurari percepute direct.
    Amenintarile, insultele, injuriile care au putut fi reproduse de catre martore coincid cu aceleasi amenintari, insulte, injurii pe care le recunoaste reclamanta la interogatoriu.
    
    Criticile formulate de recurenta nu întrunesc cerintele art. 304 pct. 9 C. proc. civ., instantele de fond aplicând corect prevederile art. 831 pct. 2 C. civ.
    Conform acestui text, donatiunea între vii se revoca pentru ingratitudine daca donatarul este culpabil în privinta donatorului de delicte, cruzimi sau injurii grave.
    Încalcarea sau aplicarea gresita a legii, la care se refera art. 304 pct. 9 C. proc. civ., are în vedere situatiile în care instanta recurge la textele de lege aplicabile spetei, dar fie le încalca, în litera sau spiritul lor, fie le aplica gresit, interpretarea pe care le-o da fiind prea întinsa sau prea restrânsa ori cu totul eronata.
    Instantele de fond nu au avut în vedere, în aprecierea ingratitudinii în forma prevazuta de art. 831 pct. 2 C. civ., alte elemente decât cele limitativ prestabilite prin textul de lege care constituie temeiul de drept al cererii de chemare în judecata. Astfel, instantele au analizat în ce masura faptele pretins savârsite de catre pârâta pot constitui delicte, cruzimi sau injurii grave.
    Împrejurarea ca, în urma aprecierii probatoriului administrat în cauza, instantele au stabilit ca aspectele invocate de catre reclamanta nu se încadreaza în cerintele textului enuntat nu justifica incidenta motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

    Fata de cele ce preced, în temeiul art. 312 alin. (3) C. proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
  
  Text extras din Decizia nr. 3022/2013  a Sectiei Civile a Înaltei Curti de Casatie si Justitie, sursa scj.ro.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.