Portul ilegal de arma alba nu este absorbit de infractiunea de lovire, art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, in prezent art.372 C.pen

De la -
     Art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, in prezent art.372 C.pen. încriminează simpla deţinere a unui astfel de obiect, dacă este îndeplinită şi condiţia pericolului şi nu condiţionează existenţa infracţiunii de folosirea acelui obiect, în acest din urmă caz existând un concurs de infracţiuni, ca în speţa de faţă.
   
 Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud nr. 338/P din 01 iunie 2007 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a inculpatului C.M. pentru infracţiunile de lovire şi port ilegal de arme albe, prev. de art. 180 alin. (2) C. pen. şi art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, reţinându-se în actul de sesizare că în seara zilei de 11 martie 2007, în jurul orelor 22.00, aflându-se în drum, în faţa locuinţei sale din comuna Păuneşti, judeţul Vrancea, a purtat fără drept o furcă, cu care a lovit-o pe partea vătămată B.I. de două ori în zona capului, cauzându-i leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de 8-9 zile de îngrijiri medicale.  
     Pe parcursul procesului, inculpatul s-a apărat susţinând că infracţiunea de port fără drept de armă albă este absorbită în cea de lovire, întrucât inculpatul a folosit acel obiect pentru a lovi pe partea vătămată şi a solicitat achitarea lui pentru infracţiunea prev. de art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 conform art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru că acestei fapte îi lipseşte un element constitutiv, fără a preciza însă care anume.  
     Instanţa a înlăturat apărarea inculpatului şi l-a condamnat pentru ambele fapte, reţinând că textul de lege încriminează simpla deţinere a unui astfel de obiect, dacă este îndeplinită şi condiţia pericolului şi nu condiţionează existenţa infracţiunii de folosirea acelui obiect, în acest din urmă caz existând un concurs de infracţiuni, ca în speţa de faţă.


 Sentinţă penală nr. 873/2007 a Judecătoriei Adjud , sursa: portal. just.ro.                          

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »