Partaj echitabil , determinarea valorii reale a bunurilor supuse partajului se face potrivit concluziile expertizei tehnice şi nu la valoarea de impozitare stabilită de organele administratiei locale, actualizarea pretului de cumparare al imobilului u inflatia este arbitrara.

De la -
Pentru a nu se crea situaţii inechitabile între coindivizari, la partajarea imobilelor, pentru a se stabili valoarea lor reală de circulaţie, este necesară efectuarea unei lucrări de specialitate care să ţină sema de criteriile ce conduc la aflarea valorii lor economice; nu este posibilă luarea în considerare a evaluării întocmită pe baza unor baremuri stabilite de organele administraţiei locale pentru că aceasta nu poate reflecta valoarea economică reală a imobilului şi are drept consecinţă crearea unei grave inechităţi între coindivizari.Nu se pot reţine concluziile expertizei contabile – prin care s-a actualizat preţul de achiziţie al imobilului cu indicele de inflaţie – deoarece prin aplicarea procesului inflaţionist pe perioada de referinţă se ajunge la creşterea arbitrară a preţului apartamentului.

In cauzele de partaj pentru a nu se crea situaţii inechitabile între coindivizari, se impune determinarea valorii reale a bunurilor supuse împărţelii.
La partajarea imobilelor, pentru a se stabili valoarea lor reală de circulaţie, este necesară efectuarea unei lucrări de specialitate care să ţină sema de criteriile ce conduc la aflarea valorii lor economice; nu este posibilă luarea în considerare a evaluării întocmită pe baza unor baremuri stabilite de organele administraţiei locale pentru că aceasta nu poate reflecta valoarea economică reală a imobilului şi are drept consecinţă crearea unei grave inechităţi între coindivizari.
În speţă, instanţa de apel a stabilit valoarea apartamentului supus partajului, prin raportare la valoarea de impozitare precizată de autoritatea administrativă locală şi a înlăturat nejustificat concluziile expertizei tehnice imobiliare efectuate în cauză.
Cum această valoare nu asigură efectuarea unui partaj echitabil, şi a fost contestată de ambele părţi, instanţa va avea în vedere concluziile expertizei tehnice imobiliare efectuată de expertul tehnic ŞLV, prin care valoarea de circulaţie a imobilului în litigiu a fost stabilită la nivelul sumei de 205.854.982 lei.
Nu se pot reţine concluziile expertizei contabile – prin care s-a actualizat preţul de achiziţie al imobilului cu indicele de inflaţie – deoarece prin aplicarea procesului inflaţionist pe perioada de referinţă se ajunge la creşterea arbitrară a preţului apartamentului, cu consecinţe negative pentru partea căreia i se atribuie în natură bunul.
Pe cale de consecinţă, a admis apelul pârâtului doar sub aspectul valorii de circulaţie a apartamentului şi a sultei stabilită în favoarea acestuia.

PRACTICA DE CASARE SECTIA CIVILĂ CURTEA DE APEL CONSTANTA SEMESTRUL II/2004, Decizia civilă nr.729/C/29 noiembrie 2004.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »