Terenul primit de defunct în calitate de veteran de război este bun propriu al defunctului , art. 31 alin.1 lit.”d” Codul Familiei, art 13 lit.”b” si art. 22 din Legea nr.44/1994.

De la -
Terenul atribuit lui GS, în perioada vieţii, deoarece era veteran de război, ca o recompensă pentru meritele sale personale, face ca acest bun sa aiba calitatea de bun propriu, iar soţia supravieţuitoare nu poate beneficia de cota de ½ aşa cum a fost trecută în certificatul de moştenitor. Ca atare s-a constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr.32/1998 eliberat de BNP C, în referire la cota de ½ a terenului de 500 m.p.

In timpul vieţii GS – veteran de război, decedat în 11.01.1998 – a primit un teren de 500 m.p situat în Constanţa, cartier Constanţa Sud, careul E4, lotul 1, în temeiul dispoziţiilor art.13 lit.”b” şi art.22 din Legea nr.44/1994.
Conform certificatului de moştenitor nr.32/1998 eliberat de B.N CN, în masa succesorală s-a trecut cota de ½ din acest teren, precizându-se că, cealaltă cotă de ½ aparţine soţiei supravieţuitoare, conform art.30 din Codul familiei.
Este adevărat că dispoziţiile art.22 din Legea nr.44/1994 nu conţin prevederi referitoare la caracterul de bun propriu al terenului, însă avem obligaţia de a corobora textul de lege enunţat mai sus, cu art.31 al. 1 lit.”d” din Codul familiei care precizează: „nu sunt bunuri comune ci proprii ale fiecărui soţ, bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă... precum şi alte asemenea bunuri”.
Terenul s-a atribuit lui GS, în perioada vieţii, pentru că era veteran de război, ca o recompensă pentru meritele sale personale, situaţie în care acest bun are calitatea de bun propriu, iar soţia supravieţuitoare nu poate beneficia de cota de ½ aşa cum a fost trecută în certificatul de moştenitor.
Drept urmare, s-a admis recursul, s-a modificat în parte decizia civilă nr.1213/2003 a Tribunalului Constanţa, în sensul că s-a admis acţiunea şi s-a constatat nulitatea absolută parţială a certificatului de moştenitor nr.32/1998 eliberat de BNP C, în referire la cota de ½ a terenului de 500 m.p.


PRACTICA DE CASARE SECTIA CIVILĂ CURTEA DE APEL CONSTANTA SEMESTRUL II/2004,,Decizia civilă nr.469/C/20 octombrie 2004.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,...
Read more »

Litisconsortiu obligatoriu, actiunea de anulare a hotărâri a comisiei judeţene trebuie sa cuprindă si pe beneficiarul ei, principiul disponibilitatii, art. 59 C. proc. civ.

De la -
Deşi, în principiu, în funcţie de rolul voinţei părţilor în formarea sa, coparticiparea procesuală are un caracter facultativ, sunt situaţii în care, datorită naturii litigiului, coparticiparea procesuală este obligatorie sau necesară. Aceeaşi este situaţia anulării unei hotărâri a comisiei judeţene, fiind necesar ca pe lângă comisia judeţeană care a emis hotărârea contestată, să fie chemate în judecată şi persoanele beneficiare ale acesteia (sau moştenitorii în cazul în care vreuna dintre ele a decedat ulterior).     Distincţia dintre litisconsorţiul facultativ şi cel necesar (obligatoriu) prezintă importanţă şi pentru speţa de faţă, deoarece instanţa trebuie să constate nevalabilitatea hotărârii contestate şi faţă de beneficiarul acesteia, respectiv numitul D.G.  Instanţa reţine că, raportat la principiul disponibilităţii procesului civil conform căruia reclamantul este cel care stabileşte cadrul procesual, în condiţiile în care acţiunea nu a fost formulată ş...
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c...
Read more »