jurisprudenta

Tentativa la obtinerea unui credit bancar cu acte false, prin anagajarea fictiva la o societate, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, deoarece inculpatul nu avut initiativa savarsirii infractiunii, a avut o atitudine sincera in cursul procesului penal, mobilul faptei fiind acela de de a obtine mijloace de subzistenta în contextul unei insuficiente a acestora generata de starea sa constanta de boala. Inculpatul E. E. a solicitat retinerea circumstantelor atenuante si suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, motivat de faptul ca instantele de apel si de fond nu au avut în vedere starea sa de sanatate, dar si faptul ca a avut o contributie minima la savârsirea infractiunii si nu a produs un prejudiciu concret partii vatamate. A mai învederat ca savârsirea faptei s-a plasat în timp la momentul în care deja problemele de sanatate erau foarte grave si au generat dificultati financiare…. În ceea ce îl priveste pe inculpatul E. E., instanta a retinut potri

Sunt aplicabile prevederile art.74/1 C.pen,  neconstituționale potrivit Deciziei nr. 573/2011 a Curții Constituționale însa fata de data comiterii faptei, curtea constata acestea sunt aplicabile în speța, având în vedere dispozițiile art. 13 Cod penal.      Potrivit art. 74 1 alin. 1 Cod penal, în cazul savârsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, înselaciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în forma calificata si neglijenta în serviciu, prevazute în prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la solutionarea cauzei în prima instanta, învinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savârsita se reduc la jumatate.     Alineatul 2 al aceluiasi articol prevede ca în cazul în care prejudiciul cauzat si r

Nesemnarea minutei deciziei pronuntate în apel, de catre toti membrii completului de judecata, cu încalcarea dispozitiilor  art.309 C.p.p., atrage cazul de casare a hotarârii  prev.de art.385/9 pct.3 C.p.p. Daca acest caz nu este invocat de catre recurent,  se ia întotdeauna în considerare din oficiu, facând parte din cazurile la care face referire art.385/9 C.p.p. Potrrivit  alineatului 4 al art.385/9 C.p.p., când instanta ia în considerare motivele de casare din oficiu este obligata sa le puna în discutia partilor.N u litatea decurgând din nesemnarea minutei de catre unul din judecatori este absoluta, în sensul art.197 al.2 C.p.p., deoarece  în asemenea situatie nu se poate constata daca instanta a fost compusa potrivit prevederilor legale si daca toti membrii completului au luat parte la dezbatere.   Extras din Decizia penala nr.404/05.3.2003- Curtea de Apel București - Secția I Penala, sursa portal.just.ro

                   Victima unui accident de circulatie care a suferit 75-80 de zile de ingrijiri medicale, urmare a vatamarii sale corporale din culpa ( art. 184 alin. 2 si 4 Cod penal) are dreptul la despagubiri materiale, precum si la despagubiri morale de natura a acoperi suferinta fizica si psihica pricinuita, chiar si in situatia in care daunele morale au fost incluse in cuantumul total al despagubirilor civile solicitate , iar defalcarea pe categorii de despagubiri s-a facut ulterior citirii actului de sesizare, fara a fi vorba de vreo suma suplimentara celei initiale, ci doar de o precizare a felului despagubirilor.     In aceasta situatie nu au fost incalcate dispozitiile art. 15 alin. 2    Cod procedura penala, precizarea felului despagubirilor solicitate putand fi facuta pana in faza dezbaterilor, iar pretentiile solicitate nefiind, deci, tardive.            Extras Decizia nr. 1816 din 3 septembrie 2003 - Sectia I penala Curtea de Apel București, sursa port

           In cazul in care nu s-a probat reaua-credinta a condamnatului in nerespectarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor stabilite prin hotararea de condamnare, plecarea acestuia in strainatate fiind determinata nu de intentia de a se sustrage obligatiilor ce ii reveneau, ci de dorinta de a obtine un castig material licit si necesar, revocarea suspendarii executarii pedepsei nu se impune, prelungirea termenului de incercare stabilit prin hotararea de condamnare constituind o masura suficienta pentru a atrage atentia condamnatului asupra consecintelor nerespectarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor  care au fost stabilite.          Extras din  Decizia nr. 2041 din 22 septembrie 2003 -  Curtea de Apel Bucuresti Sectia I penala, sursa portal.just.ro 

La stabilirea în concret a gradului de pericol social trebuie avut in vedere ca inculpatul nu a simtit efectul bauturilor alcoolice, care sa-i influenteze atentia si îndemânarea în conducerea autoturismului, fiind convins ca alcoolul consumat în seara anterioara s-a eliminat din sânge, perceptie  confirmata si de buletinul de examinare clinica,ca scopul urmarit de inculpat a fost de protejare a integritatii bunului proprietatea sa. De asemenea s-a avut in vedere conduita inculpatului, atât anterior savârsirii faptei, , cât si persoana inculpatului, la prima încalcare a legii penale,  loc de munca stabil,  studii universitare, copil minor în întretinere, faptul ca acesta a fost sincer si a colaborat cu organele de ancheta si instante pe tot parcursul procesului,  faptul ca alcoolemia stabilita a fost foarte aproape de limita minima prevazuta de lege  Curtea retine ca, prin coroborarea tuturor probelor si cele în circumstantierea inculpatului, solutia de achitare a inculpatului

Infracțiunea de înselaciune nu subzista atunci când emitentul da viza de plata asupra unui bilet la ordin stiind ca nu are disponibil din care sa se execute plata, legiuitorul necerand  existentei disponibilului în momentul emiterii titlului.     Inexistenta în cont, la scadenta, a sumelor de bani prevazute în biletele la ordin deschide posesorilor titlurilor respective dreptul la actiune directa sau în regres, ca si la executarea nemijlocita a biletelor la ordin, potrivit art. 45 - 55 si art. 57 - 64 din Legea nr. 58/193 4. Biletul la ordin este, ca si cec-ul un titlu de credit, însa între acestea exista deosebiri fundamentale, legiuitorul prevazându-le prin reglementari distincte .     La emiterea biletului la ordin, legea nu cere existenta pentru emitent a disponibilului pe care se obliga sa i-l plateasca beneficiarului, astfel ca nu se poate afirma ca emitentul induce în eroare pe beneficiar, prezentându-i în mod nereal ca este solvabil pentru suma înscrisa în bilet. Ac

Respingerea propuneri de arestare, ca urmare a trecerii timpului de la săvârșirea faptei, luarea măsurii preventive a obligației de a nu  părăsi  localitatea  este legala chiar in lipsa solicitării parchetului, deoarece aceasta  măsura poate fi luata de judecător sau procuror in cursul urmăririi penale. Ori, sub acest aspect Curtea  apreciază  ca soluția instantei de fond este legala, atâta timp cât faptele ce i se imputa inculpatului au fost săvârșite în perioada noiembrie - decembrie 2008, iar cele săvârșite ulterior prezintă un grad mai redus de pericol public. În măsura în care inculpatul ar fi prezentat un grad ridicat de pericol public Parchetul ar fi putut solicita mai devreme arestarea preventiva a inculpatului, dar prin trecerea timpului acest pericol s-a diminuat, astfel ca se apreciază ca în prezent nu se impune arestarea preventiva a inculpatului.......   Referitor la nelegalitatea încheierii atacate deoarece instanta de fond si-a  depășit  atribuțiile prin luar

  Tribunalul constata ca actiunea de stabilire a taxelor si impozitelor precum si obligatia de plata a acestora este o problema care excede instantei penale,   titlul executoriu emis de organele fiscale  nu poate fi cenzurat de instanta penala iar l egea penala nu prevede ca neînregistrarea fiscala a unei persoane fizice constituie infractiune, ci doar ca ascunderea bunului sau a sursei impozabile întruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala.. Legea penala nu prevede ca neînregistrarea fiscala a unei persoane fizice constituie infractiune, ci doar ca ascunderea bunului sau a sursei impozabile întruneste elementele constitutive ale infractiunii de evaziune fiscala. "Neînregistrarea fiscala" poate constitui mijlocul prin care se ascunde sursa impozabila, însa doar în situatia în care s-a stabilit cu certitudine ca persoana fizica este obligata si nu ca ar fi fost obligata sa se înregistreze fiscal. Legea fiscala nu poate lasa la latitudinea

Savarsirea faptelor de  amenințare  și port fără drept a cuțitului,  în urma unor discuții contradictorii si neprincipiale susținute in aceeași măsura de inculpat si partea vătămată, pe fondul consumului de alcool,  deținerea cuțitului in vederea restituirii, faptul ca inculpatul are mai multi copii in intretinere pe care-i sutine financiar, duce la concluzia ,  ca faptele sunt lipsite în mod vădit de importanta si nici una din ele nu prezintă gradul de pericol social al respectivelor infracțiuni.  In seara de 15.10.2006, în jurul orei 21,00, în timp ce partea vatamata D. J. se afla în fata magazinului mixt apartinând S.C.Mira M. SRL si consuma bere împreuna cu alti baieti, au intrat în magazin, inculpatul D. B. si numitul P. S., ambii fiind în stare de ebrietate. La iesirea din magazin, între acestia din urma si cei aflati în fata magazinului, s-au iscat discutii contradictorii, situatie în care inculpatul a scos cutitul si l-a amenintat pe D. J., afirmând ca îi taie gâtul. În

Faptul ca inculpatul nu a facut nici un gest pentru a opri precipitarea victimei nu este suficient pentru realizarea infractiunii de omor asa cum a fost ea retinuta de instanta fondului decât în situatia în care s-ar fi stabilit ca activitatea inculpatului este suficienta prin ea însasi sa cauzeze moartea victime    .   În penal nu se poate lega responsabilitatea penala de inactiune decât daca exista o obligatie care sa fie opusa faptuitorului.   În ceea ce priveşte săvârşirea de către inculpatul U. S. a infracţiunii de tentativă la omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 – 175 lit. i Cod penal instanţa a considerat că inculpatului a avut posibilitatea prevederii precipitării, întrucât aceasta îl ameninţase cu aruncarea, ba mai mult a si văzut-o concretizându-si ameninţarea in momentul in care s-a aşezat cu picioarele peste balustrada, inculpatul recunoscând in declaraţia sa ca a vrut sa o tragă înapoi dându-şi seama de consecinţele faptelor acesteia, moment in

       Revendicare (actiuni, bunuri, drepturi) Proprietate privata Carte Funciara         În sistemul cartii funciare reglementata de Decretul-Lege nr. 115/1938, singura modalitate de dobândire a dreptului de proprietate imobiliara era înscrierea în cartea funciara, astfel ca suprapunerea celor doua sisteme de evidenta a terenurilor, cel de carte funciara si cel de cadastru agricol, nu poate aduce atingere dreptului unor persoane de a li se atribui terenul preluat în baza Legii nr. 58/1974, întrucât acestia au avut posesia din perioada de aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938. Prin deschiderea unei carti funciare nedefinitive în favoarea unei persoane, au fost încalcate prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 115/1938, deoarece în regimurile de carte funciara, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cartile funciare sau, dupa caz, în cartile de publicitate funciara, vor continua sa fie facute în aceste carti. As

Consecinta infestarii cu virusul HIV se concretizeaza nu numai într-un prejudiciu determinabil si imediat evaluabil, dar si într-un prejudiciu succesiv, ca urmare a caracterului ireversibil al bolii, dat fiind ca boala evolueaza, iar consecintele daunatoare se produc continuu si într-o perioada variabila de timp. Astfel ca nu se poate aprecia la data aflarii diagnosticului care este prejudiciul concret si întinderea acestuia, întrucât evolutia bolii, reactia la tratament, nevoile materiale ale bolnavului nu pot fi cuantificate la acel moment, iar agravarea starii de sanatate având drept consecinta sporirea treptata a prejudiciului, echivaleaza cu aparitia unui nou prejudiciu cu caracter de certitudine. Situatia este aceeasi  în cazul prejudiciului moral, care nu s-a produs în integralitate la data aflarii diagnosticului, ci ulterior pe parcursul evolutiei bolii.     Obiectul actiunii deduse judecatii îl constituie obligarea pârâtilor Ministerul Apararii Nationale si Statul Român,

    Prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita nu începe deci sa curga de la data când s-a produs paguba, prescriptia începe sa curga numai de la data când victima a cunoscut atât paguba, cât si pe cel care raspunde de ea.     Se impune astfel verificarea, de catre instantele de judecata a datei la care s-a nascut dreptul subiectiv la reparatie si dreptul la actiune în raspundere civila si a datei la care se poate exercita acest drept, exercitiu ce depinde de cunoasterea de catre cel vatamat a acelui minim de elemente pentru a putea actiona, distinct pentru cele doua petite de actiune – obligarea la daune materiale si obligarea la daune morale    Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanţii care au susţinut următoarele motive de nelegalitate a deciziei recurate. Hotarârea a fost data cu aplicarea gresita a legii, deoarece instanta de apel, ca de altfel si instanta de fond au omis sa constate ca au fost solicitate atât daune morale

    Exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata pentru considerentul existentei unei proceduri administrative prealabile prevazuta de o lege speciala, prioritar de urmat, nu reprezinta o încalcare, a dreptului de acces la un tribunal” de vreme ce acel act normativ prevede controlul judiciar (contestatia) la momentul finalizarii ei prin emiterea deciziei sau dispozitiei motivate. Existenta unei legislatii speciale de restituire a bunurilor preluate de regimul anterior, nu vine în conflict cu norma europeana, ci se înscrie în cadrul solutiilor adoptate si asumate de stat în cadrul marjei sale suverane de apreciere cu privire la acestea. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat în numeroase cauze în care a analizat pretinse încalcari ale art. 1 din Primul Protocol ca simpla solicitare de a obtine un bun preluat de stat nu reprezinta niciun bun actual si nicio speranta legitima, situatie în care nu pot fi invocate în mod eficient garantiile art. 1 Protoco

Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, prevede că, în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile. Din interpretarea normei legale menționate rezultă că, în mod obișnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrării imediat, acceptându-se ca, în cazuri excepționale, aceasta să se realizeze în maxim de 3 zile și numai cu condiția de a fi păstrate la frigider la o temperatură cuprinsă între 0 și 4 grade C, dispozițiile legale fiind edictate pentru evitarea degradării probelor în situațiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută. In speță, de la data prelevării probelor biologice, 26 mai 2006 și până la data prelucrării lor, 1 iunie