Omisso medio, aspectele sau capetele de cerere neapelate nu mai pot face obiectul recursului, art. 295 C.Pr.Civ.

De la -
 Prin cererea de apel nu s-a formulat nici o critică referitoare la faptul că actiunea în grănituirenu a fost însotită de o cerere în revendicare. Recursul este o cale de atac subsecventă apelului, în sensul că survine ulterior judecării apelului şi dacă sentinta a fost atacată cu apel partial, aspectele sau capetele de cerere neapelate nu mai pot face obiectul recursului. Aşadar poate formula obiectul recursului numai acele probleme care au fost invocate ca şi critici în apel şi au fost solutionate în apel într-un mod nefavorabil pătii care declară recurs.


Prima critică vizează faptul că instanta de fond a nesocotit caracterul declarativ al hotărârii îngrănituire care lasă deschisă calea actiunii în revendicare, iar mutarea mejdei care are corelativ diminuarea suprafetei părtii adverse este inadmisibilă fără un capăt de cerere de revendicare corelativă.
Pârâta recurentă a arătat că instanta fondului, prin aliniamentu stabilit a diminuat suprafata de teren detinută de pârâtă, fără a avea un petit de revendicare. În primul rând, trebuie remarcat faptul că, această critică nu a fost formulată de recurentă în memoriul de apel.
În doctrină şi în practica judiciară s-a statuat că litigiul se transpune de la prima instantă la instanta ierarhic superioară , împreună cu toate chestiunile de fapt şi de drept pe care le implică, dar numai în limitele în care s-a cerut prin cererea de apel. Principiul disponibilitătii, specific dreptului civil se realizează astfel şi în faza apelului şi este consacrat de art. 295 C.Pr.Civ. care prevede că instanta de apel va verifica, în limitele cererii de apel, stabilirea stării de fapt şi a dispozitiilor legale incidente.
Prin cererea de apel nu s-a formulat nici o critică referitoare la faptul că actiunea în grănituire nu a fost însotită de o cerere în revendicare. Recursul este o cale de atac subsecventă apelului, în sensul că survine ulterior judecării apelului şi dacă sentinta a fost atacată cu apel partial, aspectele sau capetele de cerere neapelate nu mai pot face obiectul recursului. Aşadar poate formula obiectul recursului numai acele probleme care au fost invocate ca şi critici în apel şi au fost solutionate în apel într-un mod nefavorabil pătii care declară recurs. Celelalte chestiuni sau capete de cerere care nu au făcut obiectul apelului, nu pot fi invocate în recurs „omisso medio”.
Aşadar, criticile formulate „omisso medio” sunt inadmisibile, deci şi critica referitoare la faptul că reclamanta nu a investit instanta cu o actiune în revendicare.
De altfel, această critică este şi nefondată, întrucât din raportul de expertiză efectuat în cauză a rezultat că nici reclamanta şi nici pârâta nu au  suprafetele mentionate în cartea funciară..........
La data efectuării expertizei suprafata folosită efectiv de către pârâta R.M. era de 1278 mp, după cum rezultă din măsurători, iar ca urmare a stabilirii liniei despărtitoare între proprietatea pârâtei şi reclamanta C.M., pe aliniamentul 2H din completarea nr. 2 la raportul de expertiză, suprafata pârâtei .M. este de 1286 mp., cu 8 mp mai mult decât suprafata folosită în prezent. În această situatie nu se impunea investirea instantei de către reclamantă cuun petit de revendicare, întrucât terenul acesteia a suferit o micşorare, nu o mărire, în urma stabilirii amplasamentului granitei între cele două proprietăti.


Curtea de Apel Cluj, Sectia I-a civilă, Decizia nr.4185/ 2013, sursa: http://www.curteadeapelcluj.eu/jurisprudenta.html.


Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Principiul simetriei formelor actelor juridice. Modificarea unei clauze esenţiale a contractului autentic de vânzare-cumpărare, printr-un act adițional, act neîncheiat în forma autentică, duce la incidenţa, în privinţa actului adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice.

De la -
Unul dintre principiile esenţiale care guvernează dreptul civil este principiul simetriei actelor juridice, cunoscut şi sub denumirea de principiul simetriei formelor (în contracte), în virtutea căruia, orice modificare adusă uneia ori alteia dintre clauzele unui act juridic civiltrebuie să îmbrace aceeaşi formă ca şi actul modificat.Astfel, dacă actul modificat era încheiat în formă autentică, orice modificare a vreuneia din clauzele actului autentic trebuie să îmbrace aceeaşi formă autentică. Din această perspectivă, Curtea constată că în mod corect şi legal s-a apreciat de către instanţa de apel asupra caracterului actului adiţional nr. 1/2009, acela de act modificator alcontractului autentic de vânzare-cumpărare, respectiv, asupra incidenţei, în privinţa acestui act adiţional, a sancţiunii nulităţii absolute pentru lipsa formei autentice. Corect a reţinut, în speţă, instanţa de apel, faptul că, prin actul adiţional nr.1/09.09.2009 şi prin actul intitulat „cesiune de contract”,
Read more »

Stabilirea liniei de hotar se face pe baza folosinţei faptice a proprietăţilor învecinate , dupa caz stabilita prin voinţa comună a proprietarilor.

De la -
La stabilirea pe cale judiciară a liniei de graniţă nu este determinantă asigurarea în totul a suprafeţei de teren înscrise în cartea funciară, în titlurile de proprietate, pentru că acestea garantează existenţa dreptului, dar nu şi întinderea exactă a acestuia, deci a suprafeţei de teren la care s-ar referi. Atunci când între amplasarea unor suprafeţe de teren, determinată cu observarea liniilor de graniţă tradiţionale şi aceea care ar rezulta din respectarea exactă a suprafeţelor de teren înscrise în cartea funciară există diferenţe, trebuie să primeze acele limite ale fondurilor ce corespund folosinţei lor tradiţionale şi, după caz, stabilite prin voinţa comună a proprietarilor. Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este întemeiat în parte şi în consecinţă, în baza art. 304 pct. 9 şi art. 312 alin. 1 Cod proc.civ., urmează să-l admită în parte, pentru următoarele considerente: Sub aspect de CF terenul reclamanţilor este identificat c
Read more »

Refacerea raportului de expertiza de către acelasi expert dupa anularea raportului de expertiza pentru vicii de procedura referitoare la convocarea părţilor ,face admisbila cererea de recuzare, deoarece expertul indicase deja opinia sa în raportul anulat, art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865.

De la -
Din moment ce raportul anterior de expertiză a fost anulat prin încheierea din 14.06.2013 şi s-a dispus refacerea raportului de expertiză de către acelaşi expert, este evident că, în raport de neîndeplinirea legală a însărcinării sale până la termenul din 28.06.2013 (de pronunţare asupra recuzării) ne aflam în situaţia în care, pe aceleaşi obiective şi cu acelaşi material de analizat expertul  indicase deja opinia sa. Or, aceasta este situaţia tip a art. 27 alin. 1 pct. 7 Cpc din 1865, care instituie practic atât o normă de protecţie a participanţilor la litigiu, cât şi o prezumţie legală de lipsă de imparţialitate.  Obiecţiunile pot conduce doar la aplicarea art. 212 Cpc, respectiv „întregirea” (completarea) expertizei, moment în care, de cele mai multe ori, expertul nici nu antamase, sau oricum nu se pronunţase pe respectivele aspecte sau la o nouă expertiză, situaţie în care, dacă cele ce se solicită sunt identice şi nu sunt elemente noi de analiză putem fi/sau nu în situaţia art.
Read more »