Prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire, la art. 129 alin. (2) lit. b) din Codul penal nu sunt aplicabile faptelor definitiv judecate la data de 1 februarie 2014.”
Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel București
Secţia I Penală prin încheierea din data de 20 februarie 2014, în dosarul nr.
200/93/2014, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea
de principiu a problemei de drept vizând aplicarea dispozițiilor art.22 alin.
(4) lit. b) din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare
a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal cu referire la art. 129 alin. (2) lit.
b) din Codul penal în cazul faptelor definitiv judecate la data de 1 februarie
2014 şi stabileşte :
”Prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187 din
24 octombrie 2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul
penal cu referire, la art. 129 alin. (2)
lit. b) din Codul penal nu sunt aplicabile faptelor definitiv judecate la data
de 1 februarie 2014.”
Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 477 alin. (3) din
Codul de procedură penală.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2014.
Minuta deciziei nr.4, Dosar nr. 4/1/2014/HP/P, CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept , sursa www.scj.ro
Prevederile art. 22
alin. (4) lit. b) din Legea nr. 187 din 24 octombrie 2012 sunt următoarele
Dacă
în termenul de încercare al suspendării executării unei pedepse pentru
infracţiuni comise în timpul minorităţii condamnatul a săvârşit din nou o
infracţiune, instanţa revocă suspendarea şi înlocuieşte pedeapsa potrivit alin.
(2) sau (3), după care:
b) dacă noua infracţiune a fost
comisă după majorat, se aplică o sancţiune rezultantă stabilită potrivit art.
129 alin. (2) din Codul penal.
Dispozițiile art. 129 alin 2 lit. b C.pen. sunt următoarele
(2) În cazul săvârşirii a două infracţiuni,
dintre care una în timpul minorităţii şi una după majorat, pentru infracţiunea
comisă în timpul minorităţii se ia o măsură educativă, iar pentru infracţiunea
săvârşită după majorat se stabileşte o pedeapsă, după care:
b) dacă măsura educativă este privativă de
libertate, iar pedeapsa este închisoarea, se aplică pedeapsa închisorii, care
se majorează cu o durată egală cu cel puţin o pătrime din durata măsurii
educative ori din restul rămas neexecutat din aceasta la data săvârşirii
infracţiunii comise după majorat;
Comentarii
Trimiteți un comentariu