jurisprudenta

  La stabilirea cunatumului daunelor  este necesara a se avea in vedere : gravitatea traumelor produse reclamantilor, de o puternica intensitate concretizata în natura leziunilor produse, arsuri - pe fata si corpul reclamantei de gradul II - III - IV pe 43% din suprafata totala a corpului, respectiv de gradul II pe semifata dreapta, mâna dreapta si gamba dreapta produse lui C.A., existenta unor sechele morfo-functionale, suferintele intense produse la momentul deflagratiei, traumele fizice ulterioare si de durata concretizate în lungi perioade de tratament si vindecare. Fata de aceste  date retinute  se considera ca o suma de 50.000 de euro catre reclamanta, respectiv de 10.000 de euro catre cealalta victima ar fi de natura a asigura proportionalitatea pretinsa de textul art. 998 - 999 C. civ. Recursul este fondat, pentru considerentele ce succed:     Desi a retinut o corecta situatie de fapt, în procesul de cuantificare a despagubirilor mo...

    Probele indirecte nu furnizeaza informatii care pot dovedi în mod direct vinovatia sau nevinovatia inculpatului, acestea putând conduce la anumite concluzii în cauza penala numai în masura în care se coroboreaza cu continutul altor probe directe sau indirecte.     Rezultatele testului poligraf, fara a fi fost ignorate de catre ambele instante, nu constituie proba în sensul art. 64 alin. (1) C. proc. pen., ci - ca si celelalte împrejurari aratate de acuzare - pot constitui un indiciu care, însa, trebuie coroborat cu alte probe certe, chiar daca nu obligatoriu directe, de natura sa întemeieze, dincolo de orice îndoiala rezonabila, o solutie de condamnare.    Revenind la cazurile de casare invocate de acuzare (art. 385 9 pct. 17 2 si pct. 18 C. proc. pen.), în opinia acuzarii sunt suficiente probe de natura sa conduca, dincolo de orice îndoiala rezonabila, la concluzia ca inculpatul N.I. este persoana care a aplicat loviturile ce au cauzat ...

Deschiderile pentru aer şi lumină nu fac obiectul restricţiilor prevăzute de art. 611 - 614 din C.civ.  Geamul mat, folosit pentru iluminare, impune si obligatia de a nu se deschide fereastra catre proprietatea vecinului, în timp ce deschiderea pentru aerisire cere directionarea deasupra unei vederi normale, blocarea deschiderii sau obturarea vederii prin panouri opace. Astfel, într-adevar, în termenii art. 611 - 614 C.civ., se impune proprietarului unui fond ca orice deschidere de vedere spre fondul vecinului sa o faca la 19 decimetri de proprietatea vecina si 6 centimetri pentru vederea piezisa. Deschiderile pentru aer si lumina pot fi facute fara respectarea vreunei distante, acestea impunând însa ca deschiderile sa nu permita trecerea, adica sa nu devina/sa poata folosi drept cai de acces sau sa poata fi folosite altfel decât s-a destinat din conceptie. Pentru a stabili daca pot asigura sau nu vederea în proprietatea reclamantului, a fost necesar si s-a stabilit ca este ...

Judecatoria a apreciat nelegal ca în cauza sunt aplicabile prevederile art.320/1 C.pr.pen. fata de inculpat pentru tentativa la infractiunea de furt calificat, neadministrând nicio proba pentru dovedirea acestei infractiuni. Verificând actele si lucrarile dosarului, se constata ca în sedinta de judecata din 30 septembrie 2010, dupa identificarea inculpatilor, s-a citit rechizitoriul, s-au audiat cei trimisi în judecata, ocazie cu care inculpatul B.M. a aratat ca nu recunoaste infractiunile de viol si tâlharie, spre deosebire de tentativa la furt calificat. Curtea retine ca judecatoria nu putea face aplicarea art.320/1 C.pr.pen., în conditiile în care acest articol a fost introdus prin art.XVIII pct.43 din Legea 202/2010, text ce a intrat în vigoare doar la 25 noiembrie 2010. Mai mult, câta vreme inculpatul a fost trimis în judecata pentru mai multe infractiuni concurente, ce formeaza un tot indivizibil, nu se putea aplica disp.art.320/1 C.pr.pen. doar pentru una dintre fapte, textul i...

Nu este fondata critica privind faptul ca instanta ar fi acordat ceea ce nu s-a cerut, comparând titlurile pârâtilor, desi reclamantii nu ar fi solicitat aceasta prin actiune.     Instanta în mod just a procedat la compararea titlurilor partilor în cadrul rezolvarii actiunii în revendicare care este o actiune reala, petitorie, prin care proprietarul neposesor solicita de la neproprietarul posesor sa-i lase în deplina proprietate si posesie imobilul revendicat. Lipsa solicitarii de catre reclamanti a rectificarii cartii funciare în sensul radierii dezmembrarii operate în 1999 nu poate conduce la retinerea nelegalitatii deciziei recurate, deoarece evidentele de publicitate imobiliara nerectificate sau nedesfiintate nu pot împiedica sau anula principiul restabilirii situatiei anterioare, urmare a admiterii actiunii în revendicare. Actiunea dedusa judecatii, înregistrata în 1996 a fost întemeiata pe dispozitiile dreptului comun si pe prevederile Legii nr. 112/1995 , ...

Nerespectând prevederile art. 290 alin. (1) teza I C. proc. pen. şi soluţionând cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpaţii B.M. şi G.B.N. în Camera de Consiliu, instanţa de fond a pronunţat o hotărâre nelegală, lovită de nulitatea absolută prev. de art. 197 alin. (2) C. proc. pen. care sancţionează, între altele, nerespectarea dispoziţiilor legale referitoare la publicitatea şedinţei de judecată.   Din examinarea dispoziţiilor art. 160 1 şi urm. C. proc. pen. referitoare la liberarea provizorie sub control judiciar şi liberarea provizorie pe cauţiune rezultă că în niciunul din textele de lege cuprinse în secţiunea dedicată acestor instituţii, legiuitorul nu a prevăzut o dispoziţie derogatorie, similară celei a art. 146 alin. (4), art. 149 1 alin. (4) sau art. 159 alin. (2) C. proc. pen., în temeiul căreia cererea de liberare provizorie să fie soluţionată în Camera de Consiliu.     În absenţa unei dispoziţii legale exprese, ...

  In conditiile în care imobilul obiect al prezentului litigiu a fost expropriat în perioada de referinta 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989 nu sunt incidente dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994. Imobilul din litigiu a fost expropriat în baza decretului de expropriere din 20 noiembrie 1989.     Actiunea a fost înaintata la data de 7 iulie 2009 solicitându-se retrocedarea terenului expropriat în temeiul art. 35 din Legea nr. 33/1994.     Or, fata de aceasta situatie, sunt incidente dispozitiile deciziei nr. 53 din 4 iunie 2007 data în recurs în interesul legii de sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie.     Astfel, prin decizia nr. 53 din 4 iunie 2007, data în recurs în interesul legii de sectiile unite ale Înaltei Curti de Casatie si Justitie, s-a statuat ca dispozitiile art. 35 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica se interpreteaza în sensul ca „aceste dispo...

  Faptul ca administratorul societatii nu a desfasurat activitate la sediul înmatriculat la Registrul Comertului constituie contraventie, potrivit art. 9 lit. b) din O.G. nr. 15/1996. Intrucât infractiunea de evaziune fiscala este o infractiune de pericol, rezulta ca A.N.A.F.- D.G.F.P. - Activitatea de Inspecţie Fiscală,   nu are calitatea de parte vatamata în procesul penal, în sensul definitiei legale stabilita prin textul dispozitiilor art. 24 alin. (1) C. proc. pen. Cu titlu de premisa, Înalta Curte are în vedere ca infractiunea de evaziune fiscala prevazuta de art. 9 lit. f) din Legea nr. 241/2005, pentru care s-a pus în miscare actiunea penala fata de inculpatul intimat sus-indicat, presupune sub aspectul laturii obiective o actiune de declarare fictiva, inexacta a sediului social al unei societati, cu scopul de a se sustrage de la îndeplinirea obligatiilor fiscale.     Ori, în speta, din probatoriul administrat rezulta ca sediul social al S...

Omorul nu poate fi considerat însa ca a fost savârsit prin cruzimi, în sensul prevederilor art. 176 lit. a C. pen., decât daca actele de ucidere au constat în schingiuri de natura a produce victimei suferinte mari, având ca rezultat moartea în chinuri.     În speta, însa, s-a retinut în mod corect ca, pe fondul unor relatii tensionate preexistente între inculpat si victima, ambii aflati în stare de ebrietate, s-a ivit un conflict în timpul caruia inculpatul, iritat ca la lovitura sa cu pumnul victima a ripostat, a început sa o loveasca cu pumnii si cu picioarele.     Dezlantuirea în acest mod a agresivitatii inculpatului, chiar daca a fost urmata si de lovirea intensa a victimei cu o bucata de lemn, nu poate fi considerata ca o manifestare de cruzime, mai ales ca, în faza initiala, actele de violenta au avut vadita amprenta a intentiei de a-i aplica o corectie, ce a fost depasita numai ulterior, pe masura autoincitarii sale în conditiile unei stari pr...

Convenţia penală privind corupţia adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, nu are efectele juridice ale unui act normativ comunitar întrucât Consiliul Europei nu este o instituţie a Comunităţilor Europene sau a Uniunii Europene. Prin urmare, obiectul chestiunii prejudiciale cu care a fost sesizată instanţa nu constituie o normă comunitară, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie constată inadmisibilitatea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Convenţia penală privind corupţia adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, ratificată de România prin Legea nr. 27/2002, este un act normativ internaţional emis de Consiliului Europei în aplicarea Programului de acţiune împotriva corupţiei adoptat de Comitetul Miniştrilor Consiliului Europei în luna noiembrie 1996 şi ca urmare a recomandărilor celei de a 19-a Conferinţe a miniştrilor europeni ai justiţiei (La Valetta, 1994), semnatare fiind statele membre ale Consiliului Europei. Acest act normativ nu constituie...

Dispoziţiile art. 56 alin. (3) din acelaşi act normativ dau posibilitatea legală operatorului de distribuţie să deconecteze pe consumator de la reţeaua electrică în cazul consumului fraudulos, acelaşi operator având dreptul şi obligaţia de conectare a consumatorului la reţeaua electrică . Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a solicitat reluarea furnizării energiei electrice la punctul de consum, dar furnizarea energiei electrice la punctul de consum este atributul exclusiv al SC C.D. SA în raport de dispoziţiile Legii nr. 13/2007. Dispoziţiile art. 56 alin. (3) din acelaşi act normativ dau posibilitatea legală operatorului de distribuţie să deconecteze pe consumator de la reţeaua electrică în cazul consumului fraudulos, acelaşi operator având dreptul şi obligaţia de conectare a consumatorului la reţeaua electrică. În temeiul art. 56 alin. (3) din Legea nr. 13/2007, SC C.D. SA a încheiat nota de constatare nr. 702 din 13 februarie 2009 vizând consumul fraudulos ...

Declaratiile din faza de urmarire penala,  nu îndeplinesc cerintele prevazute de art 6 paragraf 1 si paragraf 3 litera d din Conventia Europeana a Drepturilor Omului (principiul nemijlocirii si al egalitatii armelor cu ocazia administrarii de probe); folosirea acestor probe ,administrate în faza de urmarire penala nu este posibila, în conditiile în care inculpatul nu a avut oportunitatea adecvata de a contesta sau de a interoga un martor ce da declaratii împotriva sa, fie la momentul audierii, fie într-o faza ulterioara a procesului.    Partea vatamata a fost plecata în strainatate la munca, iar la întoarcerea în tara, în anul 2007, a purtat mai multe discutii cu inculpatul în legatura cu reluarea relatiilor; în seara de 1 februarie 2007, acestia s-au întâlnit si au mers mai întâi în casa numitului Z O unde partile au discutat într-o atmosfera cordiala; de acolo, partile au plecat cu un taxi la domiciliul parintilor inculpatului. Acestia au stat de vorba în fam...

  Temeinicia unei cereri de amânare rezida din dorinta de angajare a unui avocat care sa apere interesele partii.   C. proc. civ. nu vorbeste de neacordarea unui astfel de termen datorita perioadei îndelungate scurse de la înregistrarea recursului, primirea citatiei si primul termen de judecata fixat. Motivarea instantei de apel de respingere a cererii pentru astfel de motive nu poate fi retinuta.        Se constata ca cererea de amânare pentru lipsa de aparare si comunicarea actelor de procedura s-a solutionat de catre completul de recurs în conditiile în care calificarea legala a cererii pentru exercitarea caii de atac era de apel, iar dupa transpunerea cauzei la completul de apel, aceasta nu s-a mai pronuntat asupra cererii de amânare ca si completul legal constituit, fiind evident vatamat dreptul la aparare al pârâtei, în conditiile în care aceasta a dobândit calitatea de apelant, urmare recalificarii caii de atac la primul termen de ...

Examinând hotarârea instantei de apel prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozitiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte retine ca recursul este nefondat.     C. proc. civ. instituie prin art. 111 teza a doua, principiul subsidiaritatii actiunii în constatare fata de cererea de realizare a dreptului, prevazând ca „cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului”.     Prin urmare, între alte conditii instituite prin art. 111 C. proc. civ., o actiune în constatare este admisibila numai daca partea nu „poate cere” realizarea dreptului sau.     De altfel principala problema care se ridica cu privire la admisibilitatea actiunii în constatare, este daca se poate sau nu introduce o actiune în realizare în concret.     Ca atare instanta în baza rolului activ prevazut de art. 129 C. proc. civ., are obligatia verificarii si analizarii conditiilor privind admisibilitatea unei acti...

Nu exista grup infracţional organizat în înţelesul dat acestei noţiuni de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, deoarece acuzarea inculpaţilor pentru comiterea infracţiunii prevăzute în art. 7 din Legea nr. 39/2003 se sprijină exclusiv pe interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi între ei sau cu alte persoane. Acestea nu relevă, însă, existenţa unei structuri organizate, care acţionează coordonat, după reguli bine stabilite, constituită de inculpaţi sau la care aceştia să fi aderat ori pe care să o fi sprijinit, în cadrul căreia fiecare inculpat să aibă un rol prestabilit. Din ansamblul probelor administrate în cauză nu rezultă cu certitudine existenţa unui grup infracţional organizat în înţelesul dat acestei noţiuni de dispoziţiile art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, de „grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grav...

Înlăturarea ca valoare probatorie a probelor administrate în faza de urmărire penală - în speţă a declaraţiilor unor martori - pe considerentul că în faza de cercetare judecătorească aceştia nu şi le-au mai menţinut este cu totul neîntemeiată.În realizarea dezideratului prevăzut de dispoziţiile art. 62 C. proc. pen. - aflarea adevărului - prin lămurirea cauzei sub toate aspectele, instanţa este obligată să analizeze şi raţiunile pentru care unii martori - la peste 4 ani de la incidentul ce a format obiectul dosarului - nu îşi mai menţin declaraţiile date la puţin timp de la comiterea agresiunii şi să verifice în ce măsură argumentele oferite de aceştia sunt sau nu credibile . Potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen., probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanţa de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului. Analiza dispoziţiei ...