Postări

Acţiune în revendicare prin compararea titlurilor. Preferabilitatea titlului de proprietate înscris într-o carte funciară definitivă faţă de cel înscris într-o carte nedefinitivă..

       Revendicare (actiuni, bunuri, drepturi) Proprietate privata Carte Funciara         În sistemul cartii funciare reglementata de Decretul-Lege nr. 115/1938, singura modalitate de dobândire a dreptului de proprietate imobiliara era înscrierea în cartea funciara, astfel ca suprapunerea celor doua sisteme de evidenta a terenurilor, cel de carte funciara si cel de cadastru agricol, nu poate aduce atingere dreptului unor persoane de a li se atribui terenul preluat în baza Legii nr. 58/1974, întrucât acestia au avut posesia din perioada de aplicare a Decretului-Lege nr. 115/1938. Prin deschiderea unei carti funciare nedefinitive în favoarea unei persoane, au fost încalcate prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 115/1938, deoarece în regimurile de carte funciara, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cartile funciare sau, dupa caz, în cartile de publicitate funciara, vor continua sa fie facute în aceste carti. As

Infestare cu virusul HIV, prescriptia începe sa curga de la momente succesive diferite, pe masura ce fiecare paguba este cunoscuta efectiv

Consecinta infestarii cu virusul HIV se concretizeaza nu numai într-un prejudiciu determinabil si imediat evaluabil, dar si într-un prejudiciu succesiv, ca urmare a caracterului ireversibil al bolii, dat fiind ca boala evolueaza, iar consecintele daunatoare se produc continuu si într-o perioada variabila de timp. Astfel ca nu se poate aprecia la data aflarii diagnosticului care este prejudiciul concret si întinderea acestuia, întrucât evolutia bolii, reactia la tratament, nevoile materiale ale bolnavului nu pot fi cuantificate la acel moment, iar agravarea starii de sanatate având drept consecinta sporirea treptata a prejudiciului, echivaleaza cu aparitia unui nou prejudiciu cu caracter de certitudine. Situatia este aceeasi  în cazul prejudiciului moral, care nu s-a produs în integralitate la data aflarii diagnosticului, ci ulterior pe parcursul evolutiei bolii.     Obiectul actiunii deduse judecatii îl constituie obligarea pârâtilor Ministerul Apararii Nationale si Statul Român,

Pretenţii, daune morale, daune materiale, termenul de la care incepe sa curga prescriptia

    Prescriptia dreptului la actiune în repararea pagubei pricinuite prin fapta ilicita nu începe deci sa curga de la data când s-a produs paguba, prescriptia începe sa curga numai de la data când victima a cunoscut atât paguba, cât si pe cel care raspunde de ea.     Se impune astfel verificarea, de catre instantele de judecata a datei la care s-a nascut dreptul subiectiv la reparatie si dreptul la actiune în raspundere civila si a datei la care se poate exercita acest drept, exercitiu ce depinde de cunoasterea de catre cel vatamat a acelui minim de elemente pentru a putea actiona, distinct pentru cele doua petite de actiune – obligarea la daune materiale si obligarea la daune morale    Împotriva deciziei au declarat recurs reclamanţii care au susţinut următoarele motive de nelegalitate a deciziei recurate. Hotarârea a fost data cu aplicarea gresita a legii, deoarece instanta de apel, ca de altfel si instanta de fond au omis sa constate ca au fost solicitate atât daune morale

Revendicare, inadmisbilitate, datorita existentei unei proceduri prealabile obligatorii si prioritare în raport cu dreptul comun, prevazute de Legea nr.10/2001

    Exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata pentru considerentul existentei unei proceduri administrative prealabile prevazuta de o lege speciala, prioritar de urmat, nu reprezinta o încalcare, a dreptului de acces la un tribunal” de vreme ce acel act normativ prevede controlul judiciar (contestatia) la momentul finalizarii ei prin emiterea deciziei sau dispozitiei motivate. Existenta unei legislatii speciale de restituire a bunurilor preluate de regimul anterior, nu vine în conflict cu norma europeana, ci se înscrie în cadrul solutiilor adoptate si asumate de stat în cadrul marjei sale suverane de apreciere cu privire la acestea. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat în numeroase cauze în care a analizat pretinse încalcari ale art. 1 din Primul Protocol ca simpla solicitare de a obtine un bun preluat de stat nu reprezinta niciun bun actual si nicio speranta legitima, situatie în care nu pot fi invocate în mod eficient garantiile art. 1 Protoco

Achitare ca urmare a nerespectarii dispozițiilor art. 14 alin.3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății,

Art. 14 alin. 3 din Normele metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice, aprobate prin Ordinul nr. 376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, prevede că, în situația în care transportul sau depunerea probelor prelevate nu poate fi efectuat imediat, acestea se păstrează la frigider, în sediile unităților de poliție, timp de maximum 3 zile. Din interpretarea normei legale menționate rezultă că, în mod obișnuit, probele biologice prelevate trebuie înaintate în vederea prelucrării imediat, acceptându-se ca, în cazuri excepționale, aceasta să se realizeze în maxim de 3 zile și numai cu condiția de a fi păstrate la frigider la o temperatură cuprinsă între 0 și 4 grade C, dispozițiile legale fiind edictate pentru evitarea degradării probelor în situațiile în care acestea nu pot fi păstrate în mod real la temperatură scăzută. In speță, de la data prelevării probelor biologice, 26 mai 2006 și până la data prelucrării lor, 1 iunie

Prescripție, întrerupere civilă fată de debitorul principal, efecte fata de garantii ipotecari

Potrivit art. 1873 C. civ., întreruperea civilă a prescripţiei (prin formularea cereri de chemare în judecată) făcută în contra debitorului principal, are efecte şi în contra cauţiunii. Astfel, formularea cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă împotriva debitorului principal, urmată de pronunţarea sentinţei de deschidere a procedurii a avut ca efect nu numai suspendarea cursului prescripţiei faţă de acesta, ci, în conformitate cu textul legal citat, a provocat şi suspendarea cursului prescripţiei care curgea în favoarea garanţilor ipotecari.     Având în vedere că dreptul de a executa obligaţiile principale asumate de către SC E.O. SRL şi SC S.M.O. SRL nu este prescris, prescripţia fiind suspendată, nici dreptul de a executa garanţiile, ca accesorii ale obligaţiei principale nu pot fi prescrise, având în vedere principiul „accesoriul urmează regimul juridic al principalului” şi din interpretarea „per a contrario” a art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, contractel

Aplicarea art.18/1 C.pen in cazul recunoașterii vinovatiei

  Aplicarea unei sancțiuni administrative, este compatibilă cu procedura simplificata reglementata de art.320/1 C.pr.pen Cu privire la acest aspect - inculpatul solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. b1) C. proc. pen. și aplicarea unei sancţiuni administrative - se impune a se reţine căprocedura simplificată nu exclude posibilitatea achitării inculpatului și aplicarea unei sancţiuni administrative,dacă evident instanţa constată că fapta săvârșită nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni. Dispoziţiile art. 320/1 alin. (7) C. proc.pen., care se referă la pronunţarea unei hotărâri de condamnare în cazul în care este urmată procedura simplificată, nu exclud aplicarea dispoziţiilor art. 18/1 C. pen., deoarece o hotărâre de condamnare poate fi dispusă numai dacă fapta comisă și recunoscută de inculpat prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni; în caz contrar ne aflăm în prezenţa unei fapte prevăzute de leg

Nulitatea declarației de renunțare la moștenire ca urmare a acceptării anterioare a succesiunii.

      Acceptarea succesiunii este un act juridic unilateral şi în principiu irevocabil. De aceea, cel care a acceptat moştenirea nu mai poate reveni asupra acceptării decât în cazurile prevăzute de art.694 C.civ.  S.C.J. Secţia civilă, decizia nr.2478 din 10 iunie 2003 Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie a declarat recurs în anularea deciziei civile nr. 680/25 mai 2001 a Tribunalului Alba şi deciziei nr.R.3 din 4 ianuarie 2002 a Curţii de Apel Alba Iulia – Secţia civilă. În motivarea recursului în anulare s-a arătat că hotărârile pronunţate de instanţele de apel şi recurs sunt esenţial nelegale şi totodată vădit netemeinice, fiind date cu încălcarea principiilor ce guvernează opţiunea succesorală, calitatea de succesor, forma autentică a declaraţiei de renunţare expresă la moştenire. S-a menţionat că, în speţă, E.I., a  renunţat expres la succesiunea părinţilor săi, T.C. şi T.I., prin declaraţie autentică notarială.  Recursu
Alertare telefonica cu privire la o bombă. Alertarea telefonica, la serviciul de urgenta 112, cu privire la existenta unei bombe nu întrunește elementele constitutive ale  infracțiunii prevazute de art. 38 din Legea nr. 535/2004, ci constituie contravenția prevăzuta de art. 2 pct. 13 din Legea nr. 61/1991 , constând în alarmarea organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol, fără motiv întemeiat.    În  speța   acțiunea inculpatei a constat în alertarea telefonica, la serviciul de urgenta 112, cu privire la existenta unei bombe (material exploziv) la un liceu din orașul Corabia. Cum textul citat mai sus, pentru care a fost condamnata inculpata, se referă limitativ la anumite mijloace, respectiv, produse, substanțe  materiale, microorganisme sau toxine de natura sa pună în pericol sănătatea oamenilor sau a animalelor ori mediul înconjurător  rezulta ca alarmarea falsa cu amplasarea de material exploziv nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevaz

Recunoașterea vinovăției și atitudinea sincera a inculpatului

             Prevederile art. 320 1 C. proc. pen., care consacră o cauză legală de reducere a pedepsei, nu exclud aplicarea disp.art. 74 lit. c) C. pen. privită ca o circumstanţă atenuantă judiciară de reducere a pedepsei în condiţiile atitudinii sincere a inculpatului pe parcursul procesului.       La individualizarea pedepselor aplicate inculpatilor, instanta de fond s-a raportat la criteriile generale prev.de  art. 72  C. pen., art. 320 x  C. proc. pen. retinând în favoarea acestora si circumstantele atenuante prev.de art. 74  lit. c)  C. pen., si respectiv si lit. a) în cazul inculpatului Marin, dându-le spre executare pedepse coborâte sub minimul special prevazut de lege pentru infractiunile deduse judecatii.      Instanta de fond a argumentat de ce prevederile  art. 320 1   C. proc. pen., care consacra o cauza legala de reducere a pedepsei, nu exclude aplicarea disp.art. 74 lit. c) C. pen. privita ca o circumstanta atenuanta judiciara de reducere a pedepsei în