jurisprudenta

Potrivit legii, art. 18  alin.3 din Legea nr. 146/1997, şi propriilor menţiuni, încheierea din 19 decembrie 2012 prin care s-a soluţionat cererea de reexaminare la taxa judiciară  este una irevocabilă, nefiind posibil ca, pe calea ocolită a recursului la decizia din apel ce a anulat apelul acestei părţi ca netimbrat, să se provoace o nouă dezbatere asupra existenţei obligaţiei pârâtului de plată a taxei judiciare de timbru în apel .     Întrucât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Arad a fost invocată de această parte în faza judecăţii de apel nu doar pe calea apelului, anulat, în final, ca netimbrat, ci şi pe calea întâmpinării la apelul reclamantului şi spre a nu se ajunge la o eludare a sancţiunii procesuale instituite prin dispoziţiile art. 20 alin.2 din Legea nr. 146/1997 (prin examinarea criticilor din apelul anulat ca netimbrat, în soluţionarea excepţiei procesuale a lipsei calităţii procesuale pasive a Municipiului Arad, invocată prin întâmpinarea din

  Pericolul concret pentru ordinea  publica rezulta din indicii temeinice privind implicarea inculpatei în comiterea unor infracţiuni grave de corupţie. În opinia instanţei de fond, sinceritatea inculpatei nu constituie o garanţie, această sinceritate nefiind un merit al acesteia, ci rezultatul unui efort desfăşurat de către organele judiciare de.a lungul unor ani de zile pentru descoperirea acestei activităţi infracţionale  Cu privire la situaţia copilul minor al inculpatei, Curtea de Apel a arătat că tocmai această împrejurare ar fi trebuit să o împiedice pe inculpată să deruleze o astfel de activitate infracţională, art. 160 2 C. proc. pen.,  art.255 alin. (1) C. pen. ,art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000           În fapt, s-a reţinut că, petenta l-a sprijinit pe inculpatul D.S., în activitatea sa de mituire a unor magistraţi de la Curtea de Apel Bucureşti, prin obţinerea lichidităţilor necesare.       Conform art. 255 alin. (1) C. pen. şi la art. 7 alin. (2) d

Prin criticile formulate, recurentul a susţinut că ambele expertize s-au întocmit în cauză cu încălcarea dispoziţiilor art. 208 alin. (1) C. proc. civ., şi că instanţele de fond şi apel au fost lipsite de rol activ, încălcând prevederile art. 129 alin. (5) C. proc. civ., deoarece au ignorat obiecţiunile recurentului intervenient la rapoarte de expertiză, în sensul că acestea s-au realizat cu încălcarea dispoziţiilor art. 208 alin. (1) C. proc. civ., întrucât intervenientul nu a fost convocat la efectuarea lor, şi, în consecinţă, nu a avut cunoştinţă de data şi ora la care acestea s-au desfăşurat. Potrivit art. 208 alin. (1) C. proc. civ. „Dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la faţa locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părţilor prin carte poştală recomandată, cu dovadă de primire, arătând zilele şi orele când începe şi continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului”. Instanţele de fond şi apel au respins criticile formulate de recur

Potrivit art. 977 din vechiul C. civ. ale cărui dispoziţii sunt aplicabile cauzei, interpretarea contractelor se face după intenţia comună a părţilor contractante, iar nu după sensul literal al termenilor. Textul subliniază deci, ca element hotărâtor pentru definirea şi interpretarea contractului, rolul pe care îl are voinţa internă a părţilor, intenţia lor reală. Corelativ, art. 982 C. civ., dispune că toate clauzele convenţiilor se interpretează unele prin altele, dându-se fiecăreia înţelesul ce rezultă din întreg. Interpretarea contractului apare adeseori - inclusiv în cazul în speţă - în strânsă legătură cu operaţiunea de calificare juridică a acestuia, ce atrage după sine efectele juridice proprii actului astfel încadrat. În cauză, interpretând coordonat clauzele „convenţiei” în discuţie, fără a le separa de contextul în care se încadrează, rezultă fără echivoc voinţa reală a părţilor de a vinde şi respectiv de a cumpăra suprafaţa totală de 8000 m.p. situată administrativ p