jurisprudenta

Prin dispozitiile art. 5 alin. (1) din C. proc. civ  legiuitorul a impus în sarcina judecatorului învestit cu o cerere privind somatia de plata obligatia de a verifica din oficiu competenta instantei, fara nicio distinctie în functie de caracterul normelor de competenta, de ordine publica sau de ordine privata. Prin art. 159 1   alin. (3)  C. proc. civ. se statueaza în mod imperativ faptul ca „necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre pârât prin întâmpinare, sau când întâmpinarea nu este obligatorie, cel mai târziu la prima zi de înfatisare’. Prin urmare, având în vedere ca partile au înteles, potrivit contractului încheiat, sa se judece la instantele competente de pe raza Municipiului Satu Mare, iar la primul termen nu a fost invocata nicio exceptie de necompetenta teritoriala de ordine privata, precum si faptul ca instanta nu o putea invoca din oficiu, Înalta Curte, în raport de dispozitiile  art. 12  C. proc. civ. coroborate cu  art. 19  din acelasi Cod, urmeaz

         Înalta Curte, constata existenta unui conflict negativ de competenta între cele doua instante, care se declara deopotriva necompetente de a judeca aceeasi pricina.  Obiectul litigiului îl constituie emiterea unei somatii de plata, raportul juridic dintre parti având la baza contractul de împrumut din data de 1 septembrie 2008 încheiat între creditorul D.I. si debitorul I.G.     Cum domiciliul pârâtului, la data introducerii actiunii este în Bucuresti, strada S.B., sector 1, asa cum a confirmat si Directia pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date, competenta privind solutionarea litigiului apartine Judecatoriei sectorului 1 Bucuresti, instanta în raza careia pârâtul îsi are domiciliul, fiind aplicabila regula de drept comun în materia competentei teritoriale instituita de prevederile  art. 5  C. proc. civ.     Asupra conflictului negativ de competenta de fata;     Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmato

Practica judiciara neunitara de la nivelul Curtii de Apel Brasov , privind litiigile ce au ca obiect drepturi de natura salariala, nu se incadreaza in m otivul de revizuire prevazut de art. 322   pct. 7   C. proc. civ. Dispozitiile mentionate se întemeiaza pe autoritatea de lucru judecat si are în vedere situatia în care, prin cea de-a doua hotarâre, pronuntata în una si aceeasi pricina, între aceleasi persoane si având aceeasi calitate, se încalca cele sta bilite p rintr-o hotarâre anterioara, aspect ce semnifica faptul ca revizuirea pentru contrarietate de hotarâri reprezinta „constatarea cu întârziere a autoritatii lucrului judecat".      Asupra cererii de revizuire de fata;     Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:     Prin decizia nr. 83/M din 20 ianuarie 2012 pronuntata de Curtea de Apel Brasov s-a respins recursul declarat de S.N.T.F.C. „CFR Calatori" SA Bucuresti. S-a admis în parte recursul declarat de M.L., a fost modificata sentint

Obiectul litigiului îl constituie actiunea în pretentii întemeiata pe raspunderea civila pentru pagubele produse tertilor prin accidente de autovehicule. Dispozitiile art. 9 lit. b) din Regulamentul CE nr. 44/2001 stabilesc ca un asigurator care are domiciliul pe teritoriul unui stat membru poate fi actionat în justitie în alt stat membru, în cazul actiunilor intentate de catre detinatorul politei de asigurare, asigurat sau un beneficiar, în fata instantelor de la locul unde este domiciliat reclamantul.   În speta, având în vedere ca reclamanta SC G. SRL Jibou, în calitate de beneficiar al politei de asigurare, ca urmare a producerii evenimentului asigurat, are sediul în orasul J., Parc Industrial Jibou nr. ., Înalta Curte, urmeaza sa stabileasca competenta de solutionare a prezentei cauze în favoarea Judecatoriei Jibou, jud. Cluj.        Asupra conflictului negativ de competenta de fata;     Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:     Prin cererea de chemar

Retragerea plângerii prealabile nu înlătură vinovăţia inculpatului, acesta putând cere continuarea procesului penal potrivit art.13 Cod pr. Penală. Aceasta nu are ca efect sub aspect civil şi exonerarea inculpatului de plata cheltuielilor de spitalizare, deoarece el poate  cere  continuarea procesului penal, în vederea stabilirii nevinovătiei sale.                       Prin sentinţa penală nr. 108/26.01.2004 a Judecătoriei Alba Iulia, în baza art.11 pct.2 lit.b rap.la art.10 lit. H Cod pr.penală  şi art.131 al. 2 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului I.C.,  la plâgerea prealabilă a părţii vătămate P.J. pentru sâvârşirea infracţiunii de vătămare corporală prev.şi ped.de art.181 a1.1 cu art.73 lit.b Cod pena1.      S-a constatat că părţile vătămate nu au pretenţii de natură civilă faţă de inculpat şi au fost respinse pretenţiile civile formulate de partea civilă Casa de Asigurări de Sănătatea Jud. Caraş Severin. S-a reţinut în fapt că incul

Evocarea fondului de  catre instanta de recurs presupune fie stabilirea unei alte stari de fapt decât cea care fusese retinuta în fazele de judecata anterioare, fie aplicarea altor dispozitii legale la împrejurarile de fapt ce fusesera stabilite, în oricare dintre ipoteze urmând sa se dea o alta dezlegare raportului juridic dedus judecatii.           Asupra cererii de revizuire de fata;     Din examinarea lucrarilor din dosar, constata urmatoarele:     Prin decizia nr. 1197 din 13 aprilie 2010 pronuntata de Înalta Curte de Casatie si Justitie, sectia a II-a civila, s-a respins ca nefondat recursul declarat de reclamanta SC L. SRL Brasov împotriva deciziei nr. 385 din 22 octombrie 2009 a Curtii de Apel Bucuresti, sectia a Vl-a comerciala.     Împotriva acestei decizii, SC L. SRL Brasov a formulat cerere de revizuire, întemeiata pe dispozitiile art. 322  pct. 5  C. proc. civ., solicitând admiterea revizuirii.     În motivarea cererii, revizuenta sustine ca la data de 3 febru

I nstantele de fond nu au aratat ce au avut în vedere si daca s-au raportat la criteriile prevazute de dispozitiile art. 274  alin. (3)  C. proc. civ., respectiv munca depusa de avocat, determinat de elemente precum complexitatea, dificultatea sau noutatea litigiului.     Înalta Curte a precizat ca nu poate face ea însasi o apreciere a proportionalitatii onorariului cu valoarea litigiului si nici a complexitatii cauzei, deoarece recursul este o cale de atac care poate fi exercitata numai pentru motive de nelegalitate, nu si de netemeinicie. Curtea de Apel Bucuresti a constatat ca ,cuantumul  onorariului de succes a fost stabilit în procent de 50% din valoarea pretentiilor deduse judecatii în cauza administrativa respectiv la cuantumul de 869.384,355 RON. Evaluând munca realizata de cabinetul de avocatura în faza evidentiata a recursului,instanta de control judiciar, lecturând decizia instantei de recurs de contencios administrativ, a constatat ca înscrisurile evocate, administra