Postări

Infractiuni privind comertul electronic ,Legea nr. 365/2002, prezumtia de nevinovatie.

Inculpatii nu au recunoscut savârsirea infractiuni prevazute art. 25  din Legea nr. 365/2002, iar prezenta lor la bancomatele mentionate si, ulterior, folosirea de catre acestia a cardurilor falsificate cu ajutorul dispozitivelor artizanale de copiere montate la respectivele ATM-uri nu reprezinta o dovada a detinerii echipamentelor de falsificare, aceasta fiind o simpla presupunere, inapta sa rastoarne prezumtia de nevinovatie de care beneficiaza inculpatii.      Referitor la cazul de casare prev de art. 385 9   pct. 18  C. proc. pen., invocat în recursul declarat de parchet, privind gresita achitare a inculpatilor pentru savârsirea infractiunii prev de  art. 25  din Legea nr. 365/2002, Înalta Curte retine urmatoarele:      Potrivit art. 345  alin. (1)  C. proc. pen., asupra învinuirii aduse inculpatului, instanta hotaraste prin sentinta, pronuntând dupa caz condamnarea, achitarea sau încetarea procesului penal.      Art. 345  alin. (2)  din acelasi cod precizeaz

Înselaciunea ,art. 215 C. pen.,solutionarea corecta a laturii civile impune stabilirea prejudiciului, defalcat pentru fiecare infractiune dedusa judecatii.

  Având în vedere ca la stabilirea prejudiciului la care a fost obligat inculpatul, au fost incluse cheltuieli care nu au legatura cu prejudiciul produs prin infractiune, Înalta Curte apreciaza ca în cauza este necesara efectuarea unei expertize contabile care sa concluzioneze cu privire la sumele reprezentând impozitele si taxele datorate bugetului de stat.  În vederea solutionarii corecte a laturii civile, se impune stabilirea prejudiciului, defalcat pentru fiecare infractiune dedusa judecatii, aceasta fiind posibil doar pe cale unei expertize contabile. Examinând hotarârea atacata în raport de motivele de recurs invocate, Înalta Curte constata ca recursul inculpatului este fondat.      Cu ocazia rejudecarii apelurilor declarate de Parchetul de pe lânga Tribunalul Timis si partea civila D.G.F.P. Timis împotriva sentintei penale nr. 336/A din 23 aprilie 2008 a Tribunalului Timis, instanta de apel, procedând la solutionarea laturii civile a cauzei, a retinut ca suma d

Pretentii, risc asigurat dovedit prin expertiza necontestata.

Înalta Curte constata ca în mod corect instanta de apel a apreciat ca riscul asigurat s-a produs - alunecarea de teren - înclinarea imobilului fiind evidenta, împrejurare stabilita de expertiza de specialitate dispusa în cauza si necontestata de recurenta. Prin sentinta comerciala nr. 6744 pronuntata la data de 07 decembrie 2009 de Tribunalul Comercial Cluj în Dosarul nr. 1068/1285/2008, a fost admisa cererea formulata de catre reclamantul M.D.M. în contradictoriu cu pârâta SC A.T.A. SA Sucursala C.N. si a obligat pârâta sa plateasca reclamantului suma de 177.000 RON despagubiri cu 5.875,18 RON cheltuieli de judecata.      Pentru a pronunta aceasta solutie instanta a retinut ca între parti a fost încheiat la data de 29 octombrie 2007, polita de asigurare, potrivit careia pârâta s-a obligat sa plateasca despagubiri în situatia în care imobilul reclamantului, situat în C.N., în suprafata de 160 m.p., construit în anul 2007 a fost afectat de pagube, inclusiv în ipoteza p

Infractiuni privind comertul electronic,Legea nr. 365/2002, aderare la un grup infractionar, art. 2 din Legea nr. 39/2003, mentinere achitare.

  În speta, inculpatul G.R.F. nu s-a aflat într-un contact direct decât cu unul dintre membrii grupului, R.C.R., fara însa a executa actiuni sub directa coordonare a liderului grupului, ci practic, dupa procurarea datelor de pe cardurile obtinute în mod fraudulos în Australia, Ie-a utilizat singur pe teritoriul României, fara ca beneficiul sa fie pus la dispozitia grupului si fara ca activitatea desfasurata de catre inculpat sa se fi reflectat în activitatea celorlalti membri ai grupului. Ca atare, atâta vreme cât au fost doar doi participanti, activitatea infractionala a acestora si, în special a inculpatului G.R.F., nu se circumscrie sferei de aplicare a  art. 2  din Legea nr. 39/2003, grupul nefiind format din trei sau mai multe persoane. Examinând hotarârile recurata prin prisma cazurilor de casare invocate, Înalta Curte constata urmatoarele:       În ceea ce priveste recursul parchetului care vizeaza gresita achitare pentru infractiunea prevazuta de art. 7  alin. (1)

Obligativitatea citarii la adresa indicata la termenul cand au avut loc dezbaterile, art.177 alin.2. C.pr.pen, art.6 din CEDO, incidenta art. 385/9 alin. (1) pct. 21 C. proc. Pen.

În cauza, judecarea apelului inculpatei T.M. a avut loc în lipsa sa si fara citarea sa legala, în conformitate cu prevederile art. 177  alin. (2)  C. proc. pen., fiind incident cazul de casare prevazut de dispozitiile art. 385 9  alin. (1)  pct. 21  C. proc. Pen. La termenul din data de 20 aprilie 2010, când au avut loc dezbaterile în apel, inculpata apelanta T.M., prin aparator a adresat instantei o cerere solicitând suspendarea procesului penal, în temeiul dispozitiilor art. 303  alin. (1)  C. proc. pen., indicând totodata un alt loc pentru a fi citata: Austria, L., Graz.Instanta de apel a nesocotit dispozitiile legale enuntate, de vreme ce, anterior dezbaterilor, inculpata indicase un alt loc pentru a fi citata la termenul fixat pentru judecata apelului, însa nu a fost citata la adresa indicata.    Curtea europeana a statuat ca, desi nementionata în mod expres la  alin. (1)  din art. 6 din Conventie, posibilitatea pentru acuzat de a lua parte la sedinta decurge din obiectul si sco

Lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ,art. 183 C. pen., pedeapsa trei ani închisoare cu suspendare conditionată , art.81 C.pen.

P rivarea de libertate a inculpatului ce avea 21 de ani la data faptei, nefiind cunoscut cu antecedente penale si cu o atitudine procesuala sincera nu constituie modalitatea întemeiata si oportuna de pedepsire a acestuia si de atingere a scopului preventiv-educativ al sanctiunii penale deoarece acesta nu a urmarit decât sa se desprinda din mâinile victimei si a vrut sa înlature strânsoarea acesteia, lovind-o cu pumnul, o singura data. Totodata victima a produs incidentul si a determinat reactia violenta a inculpatului avand o atitudine agresiva , surprin zand inculpatului cu acuzatii si atitudini nejustificate. În noaptea de 24 - 25 septembrie 2010, în jurul orelor 24, 00  inculpatul se deplasa pe o alee de acces între blocuri, în municipiul Resita. Din sens opus lui, venea victima B.A. tinând de coarne bicicleta.      Când a ajuns unul în dreptul celuilalt, victima l-a prins pe inculpat de reverul hainei si i-a reprosat ca l-ar fi deposedat de bani în urma cu 15 minu

Revocarea masurii preventive (art. 139 C. proc. pen.)

Mentinerea masurii preventive dispuse fata de o persoana se raporteaza, printre altele, si la natura si modalitatea de savârsire a faptei de care este acuzata, aceasta neputând constitui, însa, o justificare în sine a mentinerii masurii, pâna la depasirea unui termen rezonabil, natura si gravitatea faptelor neputând constitui criterii care sa excluda de plano persoana respectiva de la beneficiul punerii sale în libertate, având în vedere si împrejurarea ca odata cu trecerea timpului, rezonanta sociala negativa a faptelor se estompeaza.    Înalta Curte, examinând recursul declarat în cauza, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei, constata ca acesta nu este fondat.      Potrivit dispozitiilor art. 139  alin. (2)  teza a II-a C. proc. pen., atunci când nu mai exista vreun temei legal care sa justifice mentinerea masurii preventive, aceasta trebuie revocata din oficiu sau la cerere.      În speta, Curtea de Apel Suceava, constatând ca inculpatul A.I.S

Omor calificat, art.73 lit. b) C, scuza provocarii.

Retinerea circumstantei atenuante a provocarii, se impune deoarce inculpatul a lovit victima în conditiile în care a fost alarmat de strigatele fiicei sale care era lovita în plina strada, în apropierea casei, cu o scândura de catre victima aflata în stare de ebrietate. V.A.N. l-a lovit si pe inculpat cu aceeasi scândura, motiv pentru care acesta a intrat în casa, a luat o furca si i-a aplicat apoi mai multe lovituri în zona fetei.Înalta Curte apreciaza ca actul provocator al victimei a determinat surescitarea nervoasa a inculpatului care i-a rapit acestuia posibilitatea de control asupra propriilor actiuni. Înalta Curte, analizând hotarârea recurata prin prisma criticilor formulate, cât si a cazurilor de casare, care, conform art. 385 9   alin. (3)  C. proc. pen. se pot lua în discutie din oficiu, constata ca recursul formulat este fondat.      Desi cele doua instante, cea de fond si cea de apel au retinut corect situatia de fapt, nu au dat o corecta relevanta juridica